Te supără inima, dar ți-e frică să mergi la medic? Nu ai de ce să te temi, un cardiolog explică cum decurge un consult cardiologic

Consultația cardiologică de rutină este deci un prilej de evaluare medicală care are ca scop atât identificarea unor patologii cardiovasculare dar și realizarea unei legături de încredere medic-pacient care să permită implementarea unor strategii de prevenție cardiovasculară pe termen lung.
Te supără inima, dar ți-e frică să mergi la medic? Nu ai de ce să te temi, un cardiolog explică cum decurge un consult cardiologic
Foto: Shutterstock

În România, unora încă le este frică să meargă la doctor. De ce? De multe ori răspunsul sună cam așa: ”Dacă află că au  ceva?!?” Ca și cum boala nu ar fi prezentă dacă nu este diagnosticată… În realitate, cum cât ajungem mai devreme la medic, cu atât avem șansă să prevenim o boală sau să o tratăm mai ușor. Despre cum se desfășoară un consult de rutină la medicul cardiolog vorbește pe larg dr. Ana-Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

 

CSÎD: Nu e plăcut să afli că ai o afecțiune a inimii, însă vrem să ajutăm oamenii care au teama de medic, să scape de această frică și să vină la consultații. Ce face un medic cardiolog?

Dr. Ana-Maria Balahura: Pentru o evaluare corectă a stării de sănătate, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale – o manevră noninvazivă pe care este bine să știm să o facem și singuri acasă – medicul efectuează un examen clinic complet iar consultația va continua cu o serie de investigații de laborator, analize de sânge și de urină. Cu cât mergem mai devreme la medic cu atât șansa de a descoperi bolile în etape incipiente este mai mare iar intervențiile terapeutice sunt mai eficiente. Trebuie de asemenea, să reținem că medicul ne poate ajuta să înțelegem cum putem preveni anumite boli în funcție de riscul individual cardiovascular.

Frica nu face decât să complice tratamentul bolii atunci când va fi diagnosticată

CSÎD: Și cum facem totuși cu frica?

Dr. Ana-Maria Balahura: Această frică de ce am putea descoperi dacă mergem la medic este total nejustificată. Ca exemplu, da!, se poate trăi cu hipertensiune… dar între timp sănătatea sistemului cardiovascular se deteriorează și apar acele urmări severe ale hipertensiunii. O hipertensiune arterială nediagnosticată la vârsta adultă poate, de asemenea, conduce către demență. Neprezentarea la medic, ignorarea controalelor de rutină și nerespectarea recomandărilor medicului, atât privind regimul de viață cât și tratamentul medicamentos, nu fac decât să contribuie la evoluția în tăcere a bolilor cardiovasculare.

În ce constă o vizită la medicul cardiolog

CSÎD: Cum decurge o vizită de rutină la medicul cardiolog?

Dr. Ana-Maria Balahura: O consultație cardiologică implică mai multe etape esențiale. Pentru început medicul trebuie să „își cunoască pacientul” ca atare prima etapa este anamneza. Pacientul este întrebat despre vârstă, factori de risc cardiovascular – fumat, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat, despre istoricul familial („Există cineva în familie cu boli cardiovasculare la vârstă tânăra?” Boli care ar putea fi moștenite sau care conferă un risc mai mare de a dezvolta aceeași patologie), despre bolile preexistente care ar putea influența sănătatea sistemului cardiovascular, despre medicamentele pe care acesta le primește deja și nu în ultimul rând este întrebat despre simptomele și semnele care îl îngrijorează și l-au adus la consultație.

CSÎD: Ce pași mai urmează în cadrul consultației?

Dr. Ana-Maria Balahura: Pacientul este apoi examinat fizic pentru identificarea semnelor clinice sugestive de boala cardiacă. Acest examen clinic implică obligatoriu cântărirea, măsurarea circumferinței abdominale, exaluarea arterelor corpului prin palpare, ascultația cardiacă cu stetoscopul și măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, atât în poziția culcat cât și în poziția ridicat.

Orice consultație cardiologică implică obligatoriu efectuarea unei electrocardiograme, o înregistrare a activității cardiace extrem de informativă. Aceasta ne poate indica dacă există tulburări de ritm ale inimii, dacă există tulburări în conducerea activității electrice cardiace sau dacă există o boală ischemică coronariană printr-o simpla înregistrare care durează câteva 1-2 minute.

Pentru unii pacienți se impune și schimbarea stilului alimentar, slăbirea, reducerea stresului zilnic

CSÎD: Ce se mai întâmplă, apoi?

Dr. Ana-Maria Balahura: După această „cunoaștere” a pacientului urmează o etapă esențială și anume emiterea buletinului medical cu recomandări. Este esențial să se acorde un timp adecvat acestei perioade în care pacientul este informat de bolile de care suferă dar mai ales în care i se explică măsurile terapeutice pe care trebuie să le aplice. Este foarte important ca medicul să își ia timp să explice și cât de importantă este prevenția cardiovasculară, cât de important este ca pacientul să adopte un stil de viață sănătos – să reducă aportul de sare, să renunțe la fumat și alcool, să mențină o greutate corporală optimă, să facă exerciții fizice, să reducă stresul cotidian, etc. Totodată, schema terapeutică indicată trebuie explicată. În multe situații este necesară efectuarea de teste suplimentare motiv pentru medicul cardiolog va alege un set de investigații pentru a clarifica diagnosticele presupuse prin examinarea clinică și electrocardiografică.

dr Ana Maria Balahura, foto arhiva
Dr Ana Maria Balahura, foto arhivă
Mădălina Drăgoi
Mădălina Drăgoi

Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy.

Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru care lucrau atât din punct ... citește mai mult

Recomandare video
Cârnați la grătar cu legume și porumb copt