Staza venoasă sau etapa premergătoare bolilor venoase cronice

Simțiți că aveți picioarele grele sau că vi se umflă, din ce în ce mai des? Se descuamează pielea de la picioare sau aveți senzație de mâncărime? Ar trebui să luați în calcul să adoptați, cel puțin pentru început în rutina zilnică, cele 10 minute de ținut picioarele în sus. Poate părea amuzant, dar este cu siguranță eficient pentru starea dumneavoastră de bine și pentru prevenirea declanșării diverselor afecțiuni ale sistemului venos. 

Pentru început haideți să facem o scurtă trecere în revistă a activității sistemului circulator: transportă și distribuie sângele oxigenat și cu nutrienți către țesuturi și organe. Sistemul circulator e compus din inimă (care are funcția de pompă) și vasele de sânge (tuburi de distribuție și colectare). Vasele de sânge sunt împărțite în:

• artere (formează sistemul arterial)- au rol în distribuirea sângelui de la inimă către periferie;
• vene (formează sistemul venos)- transportă sângele (sărac în oxigen) de la țesuturi către inimă. Excepție privind calitatea sângelui o fac venele pulmonare care transportă sângele oxigenat de la plămâni la inimă.

Recomandări

5 simptome subtile ale atacului de cord pe care nicio femeie nu ar trebui să le…

Boala care se răspândește tot mai mult! Record de îmbolnăviri: experții avertizează că peste jumătate din…

Una din diferențele dintre artere și vene este sensul fluxului sanguin. Mai departe ne vom axa pe vene, pe ce se întâmplă la nivelul lor când apare staza venoasă și ce putem face pentru a menține sănătatea sistemului venos.

Sistemul venos are rolul de a deplasa sângele antigravitațional către inimă (de jos în sus). Venele au valve unidirecționale care împiedică sângele să curgă înapoi. Venele sunt superficiale (situate sub piele), profunde (situate în mușchi) și comunicante (leagă venele superficiale de cele profunde).

Când circulația sângelui în vene este încetinită sau oprită ca urmare a stagnării/ concentrării sângelui, la nivelul membrelor inferioare, apare staza venoasă. Staza venoasă este etapa precursoare tromboflebitei superficiale (se formează un cheag de sânge sub piele) și a trombozei venoase profunde (se formează cheaguri de sânge (trombi) în venele profunde).

Semne care vă indică apariția stazei venoase

În momentul în care venele își „pierd” funcția, respectiv nu mai pot transporta sângele neoxigenat către inimă sau procesul este îngreunat veți simți că picioarele și gleznele se umflă, vă dor și în funcție de stadiul de degradare al venelor puteți avea senzație de mâncărime la nivelul picioarelor și eventual descuamarea pielii de pe ele.

Totodată vă poate atrage atenția apariția unor vene îngroșate sub piele sau. De un mov- albastru mai intens. Dacă observați oricare din semnele de mai sus este recomandat să apelați la medicul de familie pentru un prim examen clinic.

Factori de risc pentru staza venoasă

Există obiceiuri care pot duce la declanșarea stazei venoase:

• fumatul;
• sedentarismul;
• administrarea de anticoncepționale orale.

Pe lângă acestea există și factori de risc precum:

• sexul (femeile sunt mai predispuse decât bărbații);
• vârsta (persoanele > 50 de ani)
• sarcina;
• insuficiență cardiacă congestivă (inimii nu pompează suficient sânge către organe și țesuturile din corp);
• perioade lungi de imobilizare a unui membru (purtarea unui aparat gipsat);
• factorul genetic- istoric medical în familie de stază venoasă;
• cheaguri de sânge în antecedent;
• intervenții chirurgicale;
• obezitatea sau greutate peste limita normală;
• perioade lungi de călătorie (zboruri lungi, călătorii cu mașina lungi etc.)

Tratamentul stazei venoase

Tratamentul recomandat pacienților cu stază venoasă are ca scop reducerea riscului de formare de cheaguri de sânge, de reducere a simptomelor și de dizolvare a cheagurilor de sânge:

• Administrare de agenți de subțiere a sângelui;
• Medicamente antiinflamatoare;
• Medicamente care acționează pentru a dizolva cheagurile de sânge.

Tratamentele medicamentoase pentru staza venoasă vor fi însoțite și de adoptarea unor obiceiuri precum:

• purtarea șosetelor de compresie pentru a ajuta sângele să circule mai bine în picioare- gradul de compresie este hotărât de medicul specialist;
• zilnic, de preferat seara, timp de minim 10 minute, se mențin picioarele ridicate mai sus de nivelul inimii (pentru a ajuta circulația de întoarcere venoasă);
• introducerea exercițiilor de fizioterapie ce au în focus musculatura de la nivelul degetelor, picioarelor, gleznei, gambelor și coapselor- au ca scop reducerea edemului, a durerii și a inflamației provocate de staza venoasă.

Nu în ultimul rând e recomandat ca pacienții cu stază venoasă să evite perioadelor lungi de stat în picioare sau jos (depinde de specificul activității zilnice/ a locului de muncă).

În cazul pacienților cu stază venoasă care trebuie să călătorească pe distanțe lungi, dar nu numai în cazul lor, e recomandat să urmeze următoarele sfaturi practice, pentru a-și „sprijini” vasele de sânge, deoarece perioadele lungi petrecute pe scaun îngreunează capacitatea venelor de a trimite sângele înapoi spre inimă:

• apăsarea cu vârfurile picioarelor în podea (are ca scop creșterea fluxului sanguine);
• înclinați scaunul pentru a vă putea ridica picioarele și a favoriza circulația sângelui;
• la fiecare oră faceți o scurtă plimbare pe culoarul avionului sau opriți mașina și coborâți pentru a face câțiva pași;
• faceți extensii de genunchi pe perioada drumului;
• lăsați zona din dreptul picioarelor și din fața scaunului liberă pentru a putea întinde picioarele;
• evitarea consumului de cofeină și alcool pe perioada călătoriei.

Ce puteți face pentru a preveni staza venoasă?

Sfaturile pentru prevenirea stazei venoase sunt ușor de urmat…durează mai mult până sunt adoptate ca normalitate în rutina zilnică:

1. hidratarea corectă- ajută la evitarea îngustării pereților venelor/ menținerea unui tonus venos eficient;
2. cei care își desfășoară munca la birou: la fiecare oră să se ridice de pe scaun și să facă mișcare timp de minim 5 minute sau pot profita de momentul în care preiau un apel telefonic și să se ridice de la birou;
3.  parcați mașina mai departe de locul în care aveți treabă pentru a profita de o scurtă plimbare în pas alert. Plimbările de 20- 30 de minute sunt recomandate zilnic, dar mai ales în cazul persoanelor cu stază venoasă orice suplimentare de număr de pași este binevenită;
4. evitarea loviturilor la nivelul picioarelor/ brațelor;
5. când stați jos mențineți ambele tălpi pe podea (statul picior peste picior este nociv atât pentru sistemul venos cât și pentru coloana vertebrală!);
6. menținerea unei greutăți normale (Indicele de Masă Corporal- IMC
7. adoptarea unei diete bogate în fibre- fructe, legume, cereale integrale, etc;
8. purtarea ciorapilor de compresie- atenție la gradul de compresie când sunt aleși- e de preferat să solicitați recomandarea unui medic/ specialist în tehnică medical.

Dacă resimțiți o stare de oboseală la nivelul picioarelor care persistă mergeți la medic!

Foto: shutterstock