(P) De ce același tratament nu funcționează la fel pentru toate persoanele cu depresie și anxietate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Două persoane pot primi diagnosticul de depresie sau de tulburare de anxietate și totuși să aibă simptome, cauze favorizante, ritmuri de viață și nevoi terapeutice foarte diferite. Una poate suferi mai ales de insomnie și agitație, alta de oboseală, încetinire și pierderea interesului. O persoană poate avea atacuri de panică, iar alta o îngrijorare continuă care afectează munca, somnul și relațiile.

Din acest motiv, tratamentul sănătății mintale nu funcționează după regula „aceeași problemă, aceeași soluție”. National Institute of Mental Health explică faptul că alegerea planului pentru depresie depinde de nevoile, preferințele și situația medicală a persoanei, iar găsirea variantei potrivite poate necesita ajustări succesive. Același principiu este valabil și în anxietate.

Faptul că un tratament a ajutat o rudă, un prieten sau o persoană cu simptome aparent similare nu garantează că va produce același rezultat pentru altcineva. Diferențele nu înseamnă că pacientul „nu se străduiește suficient” și nici că tratamentul este inutil. Ele arată de ce evaluarea corectă, monitorizarea și deciziile luate împreună cu specialistul sunt esențiale.

Recomandări

(P) Două clinici dentare, aceleași servicii pe hârtie: diferențele pe care merită să le verifici în…

5 probleme de sănătate după naștere pe care proaspetele mame le ignoră. Medicul avertizează: „Nu sunt…

Persoanele adulte pot beneficia de : evaluare psihologică și consultatii psihiatrie, în funcție de simptome și de recomandarea specialistului

Depresia și anxietatea nu au o singură formă

Termenii depresie și anxietate descriu categorii largi de dificultăți, nu experiențe identice. Depresia poate include tristețe persistentă, pierderea plăcerii, lipsă de energie, iritabilitate, tulburări de somn, modificări ale apetitului, probleme de concentrare sau simptome fizice. Anxietatea poate lua forma îngrijorării generalizate, atacurilor de panică, fricii sociale, evitării, tensiunii musculare sau unei stări permanente de alertă.

Chiar și în interiorul aceluiași diagnostic, severitatea și combinația simptomelor diferă. O intervenție care țintește insomnia și ruminația poate fi foarte utilă pentru o persoană, dar insuficientă pentru cineva care se confruntă mai ales cu retragere socială, traumă sau atacuri de panică. Articolul despre diferența dintre anxietate și stres arată de ce clarificarea tiparului simptomelor este importantă înainte de alegerea intervenției.

În plus, depresia și anxietatea apar frecvent împreună. Atunci când o persoană are simptome din ambele zone, planul terapeutic trebuie să țină cont de modul în care acestea se întrețin reciproc. De exemplu, anxietatea poate împiedica odihna și poate crește evitarea, iar depresia poate reduce energia necesară pentru a aplica strategiile învățate în terapie.

Diagnosticul corect schimbă alegerea tratamentului

Uneori, lipsa de răspuns nu înseamnă că tratamentul este slab, ci că diagnosticul inițial trebuie revizuit sau completat. Simptome asemănătoare depresiei pot apărea în tulburarea bipolară, afecțiuni tiroidiene, anemie, tulburări de somn, durere cronică, consum de substanțe sau ca reacție adversă la anumite medicamente. Anxietatea poate fi asociată cu probleme cardiace, respiratorii, hormonale sau neurologice.

De aceea, consultul nu urmărește doar bifarea unei liste de simptome. Specialistul analizează debutul, durata, episoadele anterioare, istoricul familial, somnul, consumul de alcool sau alte substanțe, tratamentele urmate, starea fizică și impactul asupra vieții zilnice. În anumite situații pot fi recomandate investigații medicale sau colaborarea cu alți specialiști.

Pentru o perspectivă asupra etapelor prin care se ajunge de la simptome la recomandări, poate fi consultat articolul despre diferențele dintre consult, diagnostic și plan de tratament în psihiatria adulților.

De ce medicamentele pot avea efecte diferite

Antidepresivele nu produc același nivel de beneficiu și aceleași reacții adverse la toate persoanele. Organismul absoarbe, metabolizează și elimină medicamentele în mod diferit. Vârsta, funcția hepatică sau renală, sarcina, alte tratamente, consumul de alcool, fumatul și anumite variații genetice pot modifica nivelul unui medicament în organism.

Aceste diferențe pot explica de ce aceeași doză este bine tolerată de o persoană, dar produce somnolență, agitație, greață sau alte efecte neplăcute la alta. Ele pot influența și viteza cu care apare răspunsul. Totuși, nu există un test care să indice cu certitudine „antidepresivul perfect”. FDA arată că informațiile farmacogenetice pot contribui, în anumite situații, la alegerea strategiei sau a dozei, dar trebuie interpretate împreună cu datele clinice și cu celelalte caracteristici ale pacientului.

Medicația nu trebuie începută, oprită sau modificată pe baza experienței altei persoane ori a informațiilor citite online. Unele tratamente necesită creștere treptată, iar oprirea bruscă poate produce simptome de întrerupere sau agravarea stării. Orice schimbare trebuie discutată cu medicul.

Timpul și doza contează atunci când evaluăm rezultatul

Un tratament poate părea ineficient dacă este evaluat prea devreme, dacă doza nu este încă terapeutică sau dacă administrarea a fost neregulată. NIMH arată că antidepresivele au nevoie, de regulă, de câteva săptămâni pentru a-și face efectul, iar unele simptome, precum somnul sau apetitul, se pot îmbunătăți înaintea dispoziției.

Pe de altă parte, a continua mult timp un tratament fără monitorizare nu este soluția. Specialistul urmărește dacă există răspuns, răspuns parțial, lipsă de răspuns, reacții adverse sau agravare. În funcție de situație, poate ajusta doza, poate schimba intervenția, poate combina tratamentul medicamentos cu psihoterapia sau poate recomanda o reevaluare diagnostică.

Studiul STAR*D finanțat de NIMH a urmărit pași succesivi de tratament pentru persoanele cu depresie care nu s-au ameliorat după prima opțiune. Mesajul important pentru pacienți este că lipsa răspunsului la prima încercare nu înseamnă că nu mai există variante, ci că planul trebuie reevaluat în mod structurat.

Psihoterapia trebuie și ea adaptată persoanei

Psihoterapia nu este o singură metodă aplicată identic tuturor. Terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală, activarea comportamentală, intervențiile bazate pe acceptare, tehnicile de expunere și alte abordări au obiective și instrumente diferite. Alegerea depinde de problema principală, severitate, istoricul persoanei, stilul de lucru și disponibilitatea de a participa activ.

Pentru o persoană cu atacuri de panică, evitarea și teama de senzațiile corporale pot deveni ținte centrale. Pentru cineva cu depresie, izolare și pierderea rutinei, activarea comportamentală poate avea un rol important. În cazul traumelor sau al problemelor relaționale, ritmul și obiectivele pot fi diferite.

Contează și relația terapeutică. Pacientul trebuie să se simtă ascultat, în siguranță și capabil să discute despre dificultăți, inclusiv despre lucrurile care nu funcționează. Uneori, metoda este potrivită, dar ritmul, formatul sau relația cu terapeutul necesită ajustări. Persoanele care nu au mai fost la terapie pot afla la ce să se aștepte din articolul despre prima ședință de psihoterapie și pot consulta serviciile de psihoterapie pentru adulți.

Cum este personalizat un plan pentru depresie și anxietate

Personalizarea nu presupune inventarea unui tratament complet diferit pentru fiecare pacient. Ea înseamnă alegerea și ajustarea intervențiilor validate, în funcție de profilul concret al persoanei. În practică, specialistul poate lua în calcul:

• simptomele dominante, severitatea și durata lor;
• diagnosticul principal și condițiile asociate;
• riscul suicidar, deteriorarea funcționării sau alte urgențe;
• răspunsul și reacțiile adverse la tratamente anterioare;
• afecțiunile fizice și medicamentele administrate concomitent;
• preferința pentru psihoterapie, medicație sau tratament combinat;
• ritmul de viață, sprijinul social și posibilitatea de a urma planul;
• monitorizarea simptomelor și a obiectivelor funcționale, nu doar impresia generală.

Evaluarea psihologică poate aduce informații despre profilul emoțional, stilul cognitiv, mecanismele de adaptare și impactul simptomelor. Mai multe detalii sunt disponibile în materialul despre când este recomandată evaluarea psihologică la adulți și pe pagina specialității de evaluare psihologică.

Ce înseamnă, de fapt, că tratamentul „nu funcționează”?

Expresia poate descrie situații diferite. Uneori nu există nicio schimbare. Alteori apare o ameliorare, dar simptomele rămân suficient de puternice încât viața zilnică să fie în continuare afectată. În alte cazuri, tratamentul reduce anxietatea sau tristețea, dar produce reacții adverse greu de tolerat. De asemenea, o persoană se poate simți mai bine pentru o perioadă și apoi poate avea o recădere.

Pentru a înțelege corect răspunsul, este utilă urmărirea unor indicatori concreți: calitatea somnului, capacitatea de a lucra, nivelul de evitare, frecvența atacurilor de panică, interesul pentru activități, relațiile și gândurile de autodevalorizare. Monitorizarea permite decizii mai bune decât o impresie generală de tipul „parcă este la fel”.

Dacă simptomele se agravează, apar gânduri de moarte sau suicid, agitație severă, pierderea contactului cu realitatea ori incapacitatea de a avea grijă de sine, este necesară evaluare medicală urgentă.

Tratament pentru depresie și anxietate

În cadrul Clinicii Alegria, persoanele adulte pot beneficia de consult psihiatric, evaluare psihologică și psihoterapie, în funcție de simptome și de recomandarea specialistului. Abordarea multidisciplinară este utilă mai ales atunci când depresia și anxietatea se suprapun, când există simptome fizice sau cognitive ori când tratamentele anterioare au avut rezultate limitate.

Un consult de psihiatrie pentru adulți poate clarifica diagnosticul, severitatea, riscurile și opțiunile medicale. Psihoterapia poate aborda tiparele de gândire, evitarea, relațiile și comportamentele care mențin simptomele, iar evaluarea psihologică poate completa imaginea clinică.

Persoanele care funcționează aparent normal, dar se confruntă cu epuizare, lipsa plăcerii sau dificultăți persistente pot consulta și articolul despre depresia funcțională la adulți. Pentru stabilirea următorului pas poate fi accesată pagina de programări .

Întrebări frecvente

De ce un antidepresiv ajută o persoană, dar nu și alta?

Răspunsul poate varia din cauza diferențelor dintre simptome, diagnostic, metabolism, alte afecțiuni, medicamente concomitente, reacții adverse și particularități genetice. Alegerea și ajustarea tratamentului se fac împreună cu medicul.

Cât timp durează până când un tratament pentru depresie începe să funcționeze?

Antidepresivele au nevoie, de regulă, de câteva săptămâni pentru a produce un efect clar, iar unele simptome se pot ameliora înaintea dispoziției. Durata corectă de evaluare depinde de medicament, doză, tolerabilitate și recomandarea medicului.

Dacă primul tratament nu funcționează, înseamnă că depresia nu poate fi tratată?

Nu. Unele persoane au nevoie de ajustarea dozei, schimbarea medicamentului, psihoterapie, tratament combinat sau reevaluarea diagnosticului. Lipsa răspunsului la prima opțiune nu înseamnă că nu mai există alternative.

Este psihoterapia la fel pentru toate persoanele cu depresie și anxietate?

Nu. Abordarea, obiectivele, ritmul și tehnicile se adaptează simptomelor, istoricului, problemelor asociate și preferințelor persoanei. Relația cu terapeutul și participarea activă influențează și ele rezultatul.

Poate un test genetic să arate exact ce medicament va funcționa?

Nu cu certitudine. Unele informații farmacogenetice pot ajuta la estimarea modului în care organismul metabolizează anumite medicamente sau a riscului unor reacții, dar nu pot prezice singure tratamentul ideal și trebuie interpretate clinic.

Când este necesară reevaluarea planului terapeutic?

Reevaluarea este recomandată când nu există ameliorare, răspunsul este doar parțial, apar reacții adverse, simptomele se agravează, tratamentul este greu de urmat sau există indicii că diagnosticul ori condițiile asociate trebuie clarificate.

Surse internaționale recomandate

NIMH – Depression

NIMH – Generalized Anxiety Disorder

NICE – Depression in adults: treatment and management

NICE – Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults

NIMH – STAR*D Study

WHO – Depressive disorder

FDA – Table of Pharmacogenetic Associations