Emisiile de gaze – cum va arăta Pământul în anul 2100 dacă nu luăm măsuri acum pentru a le reduce

09.03.2021 | Paula Rotaru
Emisiile de gaze – cum va arăta Pământul în anul 2100 dacă nu luăm măsuri acum pentru a le reduce

Emisiile de gaze cu efect de seră contribuie semnificativ la fenomenul global al schimbărilor climatice. Dacă vă întrebați de ce apar incendii de vegetație pe suprafețe mari, de ce aerul devine pur și simplu irespirabil în sezonul cald sau de ce  furtunile sunt din ce în ce mai violente de la un an la altul, ei bine, emisiile de gaze sunt cauza.

Pământul se află acum la granița dintre Apocalipsă și Planetă Verde, dar viitorul ne aparține în totalitate, în funcție de acțiunile pe care le luăm ACUM.

În cartea Noi alegem viitorul, Christiana Figueres și Tom Rivett-Carnac, principalii artizani ai Acordului de la Paris privind schimbările climatice, realizează un tablou realist și cutremurător a ceea ce poate deveni realitatea trăită zi de zi de locuitorii planetei, dacă emisiile de gaze nu vor fi reduse.

Autorii ne pun în față două scenarii, la fel de plauzibile, care au la bază cercetări științifice și atrag atenția că, dacă nu se va face nimic, „curând va fi prea târziu”.

Cum poate arăta Pământul peste 80 de ani dacă emisiile gaze nu sunt reduse

Christiana Figueres și Tom Rivett‑Carnac realizează în cartea lor o imagine pe cât de șocantă pe atât de posibilă a modului cum poate arăta planeta dacă nu sunt reduse emisiile de gaze. Până în anul 2100, întreaga lume poate fi cu 3 grade mai caldă, iar aceasta înseamnă:

  • Aer fierbinte, irespirabil, care provoacă tuse și lăcrimarea ochilor. Pe stradă se poate circula doar cu mască. Numai ideea de „plimbare pentru a lua aer” devine periculoasă. Încărcat cu particule poluante, aerul îmbâcsit face milioane de victime pe an.
  • Lumea devine tot mai fierbinte și nu se mai poate face nimic. Zone întregi din Australia, Africa de Nord și vestul Statelor Unite nu mai sunt locuibile. Populația migrează, în căutarea unor zone care să le oferă hrană.
  • „Marea Barieră de Corali din Australia este cel mai vast cimitir acvatic din lume” și pentru că a absorbit bioxid de carbon, apa oceanelor a devenit acidă. Puținii pești rămași sunt pe cale de dispariție.
  • Topirea gheții din Oceanul Arctic cauzează furtuni și uragane care au șters de pe hartă orașele de pe coastă din Bangladesh, Mexic și Statele Unite. Sute de mii de familii trăiesc în condiții la limita sărăciei, măcinați de boli.
  • Lumea e din ce în ce mai fierbinte. Sunt zone unde temperaturile urcă frecvent până la 60 de grade Celsius. Lipsa apei potabile și a hranei provoacă valuri de migrație, conflicte și războaie pe resurse de primă necesitate pentru viață.
  • Malnutriția, rahitismul, mortalitatea infantilă sunt realități ale fiecărei zile.
  • Topirea permafrostului eliberează microbi la care oamenii moderni nu au imunitate. Crizei alimentare, de apă, războaielor, prăbușirii burselor și sărăciei accentuate i se adaugă o criză de sănătate. Supraviețuirea speciei începe să fie pusă sub semnul întrebării chiar și de cei mai optimiști.

Cum poate arăta Pământul în anul 2100 dacă emisiile de gaze se înjumătățesc în fiecare deceniu

Autorii prezintă în cartea „Noi alegem viitorul” și un scenariu mai optimist, cu șanse de izbândă dacă măsurile din Acordul de la Paris privind schimbările climatice sunt respectate de toate statele și urmate consecvent, deceniu de deceniu. Astfel, până în 2100, lumea ar fi doar cu 1,5 grade Celsius mai caldă, iar Pământul ar arăta astfel:

  • Chiar și în marile metropole ale lumii, aerul e proaspăt și umed, ca-n păduri, și are o calitate ca înainte de Revoluția Industrială, în secolele 18, 19.
  • În orașe au avut loc plantări masive de arbori, sunt mai puține mașini și se practică agricultura urbană. Clădirile sunt învelite în covoare de iederă, iar unele orașe, Madrid, spre exemplu, s-au înconjurat de oaze verzi, care să țină temperaturile sub control și să umidifice aerul prea uscat. Sănătatea publică s-a îmbunătățit.
  • Construirea de căi ferate de mare viteză, preferate în locul transportului aerian, oferă noi locuri de muncă, iar economia prosperă.
  • Toate locuințele și clădirile își produc energia de care au nevoie prin mijloace ecologice. Rezultatul – confort sporit cu zero costuri.
  • Zonele izolate fără acces la apă curentă și electricitate sunt dotate cu module solare. Creșterea nivelului de trai se traduce printr-o sănătate și educație mai bune, iar comunitățile prosperă.
  • Taxele impuse de guverne pe cărnurile procesate și alimentele cu conținut mare de grăsimi și zahăr a condus la o alimentație mai sănătoasă. Numărul infarctelor, cancerelor și accidentelor cerebrale a scăzut.
  • Oamenii conștientizează că trebuie să gestioneze atent resursele Pământului și, mai ales, că sunt toți în aceeași barcă. Iar pentru un viitor mai bun, trebuie acționat în prezent.