Ce trebuie să știi despre diabetul gestațional. Cum este afectat fătul de diabetul în sarcină

Diabet gestațional –  ce este, cum apare și cum se tratează? Un diagnostic din ce în ce mai frecvent în timpul sarcinii, diabetul gestațional poate provoca numeroase complicații asupra fătului.

Georgiana BERNEA-DAVID, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, a răspuns pentru Ce se întâmplă, doctore? la câteva dintre întrebările pe care și le pun viitoarele mămici. Care sunt factorii declanșatori pentru diabetul gestațional, dieta din perioada preconcepției și în primele săptămâni de sarcină crește riscul apariției unei astfel de complicații? Cum se diagnostichează diabetul gestațional și ce tratament trebuie să urmeze gravidele care l-au dezvoltat.

Ce este diabetul gestațional? Pot rămâne cu diabet după ce nasc? 

Diabetul gestațional (DG) este cea mai frecventă complicație metabolică a sarcinii. Este definit ca un grad de intoleranță la glucoză care debutează sau este diagnosticat în sarcină și care, în majoritatea cazurilor, se remite imediat postpartum. Sunt studii care arată că aproximativ 50% din gravidele diagnosticate cu diabet gestațional au dezvoltat ulterior în cursul vieții diabet zaharat de tip 2. Alte studii menționează că o femeie diagnosticată cu DG (n.r. diabet gestațional) prezintă un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta DZ (n.r. diabet zaharat) tip 2, comparativ cu o gravidă cu normoglicemie în sarcină.

Recomandări

Torticolisul: cauze, simptome, factori de risc, tratament

5 moduri uimitoare în care citricele îți pot îmbunătăți sănătatea inimii, memoria și imunitatea

Pot dezvolta diabet în sarcină femeile care nu au avut probleme în trecut? Sunt anumiți factori declanșatori?

Sunt anumiți factori de risc care predispun gravida la a dezvolta diabet gestațional. Valori glicemice anterioare normale nu exclud dezvoltarea diabetului în sarcină. Printre factorii de risc ai diabetului gestațional menționăm:
– Factori genetici
– Factori non-genetici:

• Vârsta mamei – Odată cu vârsta de 30-35 de ani, riscul de diabet gestațional crește. Sunt studii care arată că peste 30 de ani, riscul crește cu aproximativ 4 %
• Greutatea maternă la preconcepție – Sunt studii care arată că femeile supraponderale au risc cu aproximativ 5% mai mare, respectiv 5,5% în obezitate gr I și 11,5 % în obezitatea morbidă de a dezvolta DG comparativ cu femeile normoponderale. Alte studii au arătat că aproximativ 50 % din femeile supraponderale respectiv obeze dezvoltă DG. Asfel, reducerea riscului de DG în rândul femeilor supraponderale și obeze (prin scăderea în greutate) ar reduce prevalența DG.
• Câștigul ponderal în sarcină – Unii cercetători au dovedit că o creștere excesivă în greutate în sarcină reprezintă un factor de risc important pentru DG, iar riscul crește proporțional cu rata creșterii ponderale. Recomandările de câștig ponderal în sarcină sunt în funcție de greutatea preconcepție. Astfel o femeie normoponderală (IMC- 18.5-24.9 kg/mp2) are recomandare de câștig ponderal de 11-16kg) o femeie supraponderală (IMC- 25-29.9 kg/mp2) de 7- 11 kg, și o femeie cu obezitate (IMC> 30 kg/mp2) de 5-9 kg.
• Istoricul de macrosomie – copil cu greutate la naștere mai mare de 4000 g
• Ereditatea diabetică
• Istoricul de diabet gestațional în sarcinile anterioare

Consumul de dulciuri în sarcină crește riscul dezvoltării diabetului gestațional?

Un consum crescut de dulciuri sau preparate hipercalorice în sarcină va conduce la un câștig ponderal excesiv și astfel la un risc mai mare de a dezvolta diabet gestațional.

Există anumite măsuri pentru prevenția diabetului gestațional?

Este foarte important pregătirea preconcepției. Dacă planificăm o sarcină este important un set complet de analize, consult ginecologic sau consulturi specializate în cazul prezenței anumitor patologii (endocrinologie- hipo/hipertiroidii, cardiolog- hipertensiune arterială etc). Adoptarea unui stil de viață sănătos face parte din managementul terapeutic al unei sarcini. Este importantă scăderea în greutate în cazul unui surplus ponderal (este valabil pentru ambii parteneri). Datele arată că un părinte obez crește riscul cu 40% de obezitate la copil, respectiv 80% în cazul ambilor parteneri. Totodată, obezitatea maternă crește riscul dezvoltării DG. Dacă planificați o sarcină este important să vă adresați și unui medic nutriționist care să vă alcătuiască un plan alimentar personalizat nevoilor dumneavoastră. Astfel se evită deficitele nutriționale și totodată câștigul ponderal excesiv care crește riscul dezvoltării DG și altor complicații asociate cu obezitatea (preeclampsia, avort spontan, tromboze etc). Totodată, mișcarea în sarcină joacă un rol important în prevenția diabetului gestațional. Este necesar acordul medicului ginecolog și efectuarea exercițiului fizic sub îndrumarea unui specialist (medic de recuperare, kinetoterapeut specializat etc).

Cum este diagnosticat diabetul gestațional?

Pentru diagnosticul DG este recomandat testul de toleranță la glucoza orală (TTGO) cu 75 g glucoză anhidră efectuat în săptămânile 24-28 de sarcină. FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics) atrage atenția asupra importanței efectuării acestui test de către TOATE gravidele. Efectuarea testului doar de gravidele la risc poate nediagnostica 50 % din cazurile de DG.

Cum se efectuează testul? 75 g glucoză anhidră dizolvată în 200 ml de apă după un post minim de 8 ore. Se recoltează glicemia din sângele venos înainte de începerea testului, la o oră și la două ore după ingerarea soluției de glucoză.

Diagnosticul de diabet gestațional se stabilește dacă este depășită oricare din valorile de mai jos:
– Glicemie a jeun (n.r. pe nemâncate) > 92 mg/dl
– Glicemie la 1 h >180 mg/dl
– Glicemie la 2 h >153 mg/dl

Cum se tratează diabetul gestațional?

Din fericire, în 80% din cazuri, tratamentul diabetului gestațional este dieta. Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu monitorizarea aportului de carbohidrați (recomandarea zilnică este de 175- 250 g carbohidrați – cu individualizarea aportului) și monitorizarea glicemică, pot ține valorile glicemice în țintă. În cazul în care respectarea regimului alimentar și a recomandărilor medicale nu conduc la o normalizare a glicemiilor atunci se recomandă insulinoterapia. Aceasta se efectuează doar pe durata sarcinii și nu afectează bebelușul.
Este foarte important ca după efectuarea TTGO să vă adresați unui medic diabetolog pentru îndrumare. În cazul femeilor cu DG, la 4-12 săptămâni postpartum, este necesară repetarea TTGO pentru evaluarea metabolismului glucidic.

Cum este afectat fătul?

Diabetul gestațional determină complicații materno-fetale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Un control deficitar al glicemiei materne în sarcina complicată cu DG poate determina o evoluție nefavorabilă a dezvoltării fetale. Printre complicațiile fetale imediate determinate de DG menționăm: tulburări metabolice fetale, traumatisme obstetricale, macrosomia (greutate la naștere >4000 g), sindromul de detresă respiratorie, restricția de creștere intrauterină, malformații fetale, moartea subită intrauterină, creșterea ratei de operații de cezariană, hipocalcemie neonatală, hiperbilirubinemia, policitemia, icter neonatal prelungit. Studiile au demonstrat că nou-născutul cu mama diagnosticată cu DG are un risc de trei ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat în viața adultă. Totodată la maturitate se asociază cu un risc ridicat de a dezvolta hipertensiune arteriala și tulburări metabolice precum obezitate, dislipidemie.

Mai sunt alte afecțiuni/boli de nutriție care se pot declanșa în sarcină?

Sarcina poate evolua cu multiple complicații. Anumite complicații sunt strâns legate de alimentația din timpul sarcinii. Este foarte important ca la începutul sarcinii să facem un set complet de analize care să identifice prezența/absența anticorpilor împotriva unor patogeni contactați prin alimentație care pot determina o serie de infecții.

Aceste infecții includ:
– Toxoplasmoza – parazitoza transmisă de la pisică;
– Listerioza – Listeria este o bacterie des întâlnită în produsele de origine animală netratate termic, în sol, în apa contaminată și în compoziția fecalelor animalelor. Consumul de alimente contaminate precum carne, lapte nepasteurizat, brânzeturi produse din lapte nepasteurizat sau maturate în anumite condiții, legume, poate duce la apariția Listeriozei. Datele arată că gravidele au un risc de aproximativ 20 de ori mai mare de a dezvolta listerioza.
-Salmonella – Cea mai frecventă cauză a salmonelozei este reprezentată de consumul de alimente contaminate, fie crude, fie incorect preparate termic. Contaminarea se poate realiza inclusiv prin atingerea alimentelor contaminate, urmată de spălatul incorect al mâinilor. Cele mai incriminate alimente sunt: carnea crudă sau prea puțin gătită (inclusiv pui, curcan, rață, vită, vițel, porc), laptele nepasteurizat și alte produse lactate, inclusiv brânza moale, înghețata sau iaurtul, fructele sau legumele crude, ouăle crude sau insuficient gătite.

Infectia cu oricare dintre acești agenți se manifestă prin malformații de sistem nervos central, cord, ochi și tegument sau greutate mică la naștere. Pot să apară și tulburări de auz, afecțiuni oftalmologice (mai ales în toxoplasmoză), retard mental și autism.

Pentru evitarea contactării unor infecții în perioada de sarcină, sunt necesare anumite măsuri igieno-dietetice:

– Prepararea termică adecvată a cărnii;
– Spălarea corespunzătoare a fructelor și legumelor anterior consumării lor;
– Consumarea de lapte pasteurizat, nu crud;
– Consumarea de ouă fierte, nu crude (maioneză, creme nefierte, înghețată);
– Spălarea cât mai frecventă a mâinilor cu apă și săpun
– Evitarea pisicilor sau măsuri de igienă corect aplicate după contactul cu acesteac

sursa foto: Envato Elements