De ce organismul resimte schimbarea de sezon

Trecerea de la vară la toamnă nu înseamnă doar temperaturi mai scăzute și zile mai scurte.
  • Publicat:
De ce organismul resimte schimbarea de sezon
De ce organismul resimte schimbarea de sezon

Trecerea de la vară la toamnă nu înseamnă doar temperaturi mai scăzute și zile mai scurte. Organismul trebuie să se adapteze la schimbări de lumină, temperatură, umiditate și rutină, iar aceste modificări pot influența somnul, energia, apetitul, dispoziția și chiar felul în care percepem frigul.

Pentru unele persoane, tranziția este aproape imperceptibilă. Pentru altele, sfârșitul verii poate veni cu oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare sau o stare generală de „lentoare”.

Citește și: 4 semne ciudate care indică o deficiență de fier în organism

Lumina este unul dintre cei mai importanți factori

Una dintre cele mai importante schimbări care apar la începutul toamnei este reducerea treptată a duratei zilei.

Lumina naturală este un reper esențial pentru ritmul circadian, sistemul intern care coordonează ciclul somn–veghe și numeroase procese fiziologice.

Atunci când lumina naturală scade, creierul primește semnale diferite față de lunile de vară. Acest lucru poate influența momentul în care organismul începe să se pregătească pentru somn și poate modifica senzația de energie de-a lungul zilei.

De aceea, unele persoane observă că le este somn mai devreme seara sau că au mai multă dificultate să se trezească dimineața.

Melatonina și schimbarea programului de somn

Melatonina este hormonul implicat în reglarea ciclului somn–veghe. Producția sa este influențată de lumină și întuneric.

Pe măsură ce se întunecă mai devreme, perioada în care organismul este expus la întuneric se modifică. Acest lucru poate contribui la schimbări ale senzației de somnolență.

Nu înseamnă că organismul „intră în modul de iarnă”, însă ceasul biologic răspunde permanent la mediul înconjurător.

Temperatura se schimbă, iar organismul trebuie să se adapteze

Vara, organismul depune efort pentru a elimina căldura. Transpirația și dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii ajută la răcirea corpului.

Când temperaturile scad, mecanismele de termoreglare se schimbă.

Organismul încearcă să conserve căldura prin modificarea fluxului sanguin către piele și extremități. În condiții de frig mai accentuat, pot apărea frisoanele, care reprezintă contracții musculare involuntare ce produc căldură.

În perioada de tranziție, aceste mecanisme trebuie să se adapteze treptat la noul mediu.

De ce uneori ne simțim mai obosiți

Oboseala de la sfârșitul verii poate avea mai multe explicații.

Schimbarea programului de somn, reducerea expunerii la lumină, revenirea la programul de lucru după concediu și modificarea activității fizice pot contribui la senzația de epuizare.

În plus, dacă vara a însemnat seri târzii, vacanțe și un program neregulat, revenirea bruscă la o rutină fixă poate fi resimțită destul de puternic.

Prin urmare, nu orice oboseală de la începutul toamnei înseamnă „astenie de toamnă”.

Se poate schimba și apetitul

Schimbarea temperaturii poate influența comportamentul alimentar.

În perioadele calde, multe persoane preferă alimente mai ușoare, fructe, legume și preparate reci. Pe măsură ce temperaturile scad, apetitul pentru preparate calde și mai consistente poate crește.

Este un fenomen influențat atât de temperatură, cât și de obiceiurile alimentare și de schimbarea rutinei.

Nu există însă o regulă conform căreia organismul are nevoie automat de mai multe calorii imediat ce vine toamna.

Ce se întâmplă cu dispoziția

Mai puțină lumină naturală poate influența și starea de spirit.

Pentru unele persoane, apropierea toamnei vine cu o dispoziție mai scăzută, lipsă de energie sau dorința de a petrece mai mult timp în casă.

Există însă o diferență importantă între o perioadă de adaptare și tulburarea afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie asociată cu anumite perioade ale anului.

SAD este mai mult decât o simplă stare de tristețe și poate include modificări persistente ale dispoziției, somnului, apetitului și nivelului de energie. Atunci când simptomele sunt intense sau persistente, este recomandată discuția cu un specialist.

Pielea și părul resimt și ele schimbarea

Trecerea de la temperaturi ridicate la aer mai rece și mai uscat poate influența aspectul pielii.

Bariera cutanată poate deveni mai vulnerabilă, iar unele persoane observă:

  • senzație de piele care „ține”;
  • uscăciune;
  • descuamare;
  • buze uscate.

Și părul poate fi influențat de schimbarea condițiilor de mediu, mai ales după o vară în care a fost expus la soare, apă sărată, clor și temperaturi ridicate.

De ce pare că „ne schimbăm” odată cu sezonul

Organismul nu funcționează separat de mediul înconjurător. Lumina, temperatura, activitatea fizică, programul de somn și alimentația transmit permanent informații către sistemele care reglează ritmurile biologice.

De aceea, schimbarea anotimpului poate fi resimțită printr-o combinație de efecte mici, nu printr-un singur mecanism.

Cum poate fi făcută tranziția mai ușoară

Nu este nevoie de măsuri complicate. Câteva obiceiuri pot ajuta organismul să se adapteze:

  • păstrează un program relativ constant de somn;
  • încearcă să petreci timp în lumină naturală în prima parte a zilei;
  • menține activitatea fizică;
  • hidratează-te corespunzător;
  • adaptează alimentația fără schimbări extreme;
  • acordă atenție îngrijirii pielii când aerul devine mai rece și uscat.

Un aspect important este să nu încerci să „recuperezi” vara prin prelungirea excesivă a programului de seară. Somnul regulat rămâne unul dintre cele mai importante elemente pentru adaptarea la schimbarea rutinei.

Când nu mai este vorba doar despre schimbarea anotimpului

Oboseala, lipsa de energie sau schimbările de dispoziție nu trebuie puse automat pe seama toamnei.

Dacă simptomele sunt intense, durează săptămâni, afectează activitatea de zi cu zi sau sunt însoțite de modificări importante ale somnului, apetitului ori dispoziției, este indicată evaluarea medicală sau psihologică.

Schimbarea de sezon este, în primul rând, o schimbare a mediului la care organismul trebuie să se adapteze. Reducerea luminii naturale, scăderea temperaturilor și modificarea rutinei pot influența ritmul circadian, somnul, nivelul de energie, apetitul și dispoziția.

Pentru majoritatea oamenilor, această adaptare este treptată și discretă. Iar dacă sfârșitul verii vine cu câteva zile de somnolență sau cu senzația că organismul funcționează puțin mai lent, fenomenul poate fi perfect explicabil prin schimbarea condițiilor de mediu.

Foto: Shutterstock
Ruxandra Simtinică - Web-editor
Este absolventă a Facultății de Litere și urmează un program de masterat în Lingvistică Teoretică și Aplicată, unde își aprofundează interesul pentru limbaj, gramatică și modul în care cuvintele influențează percepțiile. Scrisul este, pentru ea, mai mult decât o pasiune; este un ...
citește mai mult