Puls sub 60 de bătăi pe minut? Cardiologii explică când este perfect normal și când poate ascunde o problemă de ritm cardiac

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un puls mai mic de 60 de bătăi pe minut îi sperie pe mulți oameni, mai ales acum, când ceasurile inteligente și brățările de fitness monitorizează permanent ritmul inimii. Pentru unii, o astfel de valoare pare automat un semn că există o problemă gravă de sănătate.

Medicii atrag însă atenția că realitatea este mult mai complexă. Un puls lent, cunoscut în termeni medicali drept bradicardie, nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare. În cazul sportivilor și al persoanelor foarte active, acesta poate fi chiar un semn al unei inimi puternice și eficiente. Totuși, există situații în care un ritm cardiac prea lent poate indica o tulburare de conducere electrică a inimii și necesită investigații de specialitate.

Ce înseamnă, de fapt, bradicardia

În general, bradicardia este definită ca un ritm cardiac în repaus mai mic de 60 de bătăi pe minut. Totuși, această valoare nu trebuie interpretată izolat.

Recomandări

De ce organismul resimte schimbarea de sezon

Alăptarea nu este benefică doar pentru bebeluș. Medicii explică ce efecte are asupra sănătății mamei pe…

Potrivit cardiologului intervenționist Dr. Avik Karak, de la Desun Hospital din Calcutta, primul lucru pe care îl analizează medicii nu este cifra afișată pe ecranul unui ceas inteligent, ci starea pacientului.

Există numeroase persoane perfect sănătoase care au un puls între 40 și 60 de bătăi pe minut fără să prezinte niciun simptom. Acest lucru este frecvent întâlnit la sportivi și la oamenii care fac mișcare în mod regulat, deoarece inima lor pompează sângele mai eficient și nu are nevoie să bată la fel de des pentru a asigura circulația.

Când pulsul mic este un semn bun

Pentru persoanele foarte active, un ritm cardiac redus este adesea rezultatul adaptării organismului la efort. Inima devine mai puternică și poate pompa o cantitate mai mare de sânge la fiecare contracție.

Prin urmare, nu este nevoie să bată atât de des. Acesta este motivul pentru care mulți alergători de performanță sau cicliști au un puls în repaus chiar și sub 50 de bătăi pe minut.

În lipsa simptomelor, această situație este considerată normală și nu necesită tratament.

Când trebuie să mergi la medic

Situația se schimbă dacă pulsul lent este însoțit de simptome.

Cardiologii spun că următoarele manifestări nu trebuie ignorate:

• amețeli;
• oboseală accentuată;
• senzație de slăbiciune;
• leșin sau episoade de pierdere a cunoștinței;
• dificultăți de respirație;
• intoleranță la efort.

Aceste simptome pot indica faptul că inima nu mai pompează suficient sânge pentru a asigura necesarul de oxigen al organismului. În astfel de cazuri, consultul cardiologic este esențial.

Cum stabilește medicul diagnosticul

Mulți pacienți cred că o singură măsurătoare este suficientă pentru a pune diagnosticul de bradicardie. În realitate, evaluarea este mult mai complexă.

Potrivit Dr. Avik Karak, consultația începe cu o discuție detaliată despre simptome, istoricul medical și tratamentele urmate. Urmează examinarea clinică, iar apoi sunt recomandate investigațiile necesare pentru confirmarea diagnosticului.

Ce investigații pot fi necesare

În funcție de fiecare caz, cardiologul poate recomanda:

• electrocardiogramă (ECG);
• monitorizare Holter timp de 24-48 de ore sau mai mult;
• studiu electrofiziologic, în cazurile mai complexe.

Electrocardiograma evidențiază modul în care impulsurile electrice circulă prin inimă, iar monitorizarea Holter permite înregistrarea ritmului cardiac pe parcursul activităților zilnice.

Dacă episoadele sunt rare, aceste investigații ajută medicul să stabilească dacă pulsul lent este normal sau dacă există o tulburare de ritm.

Nu orice bradicardie trebuie tratată

Una dintre cele mai importante concluzii subliniate de cardiologi este că diagnosticul de bradicardie nu înseamnă automat tratament.

În multe situații, mai ales atunci când pacientul nu are simptome, medicul recomandă doar monitorizarea periodică. Dacă ritmul cardiac lent este provocat de un medicament sau de o altă afecțiune, primul pas este tratarea cauzei.

Abia atunci când pulsul foarte scăzut provoacă simptome importante sau există o problemă a sistemului electric al inimii poate fi necesară o intervenție.

Când este nevoie de un stimulator cardiac

În unele cazuri, soluția este implantarea unui pacemaker (stimulator cardiac). Acest dispozitiv monitorizează permanent ritmul inimii și transmite impulsuri electrice atunci când pulsul scade prea mult.

Dr. Karak explică faptul că tehnologia a evoluat foarte mult în ultimii ani. Există stimulatoare cardiace tot mai mici, iar unele modele moderne sunt chiar fără electrozi clasici (leadless pacemakers), ceea ce reduce riscul anumitor complicații și simplifică procedura de implantare.

Nu te baza doar pe ceasul inteligent

Dispozitivele purtabile sunt utile pentru monitorizarea pulsului, însă nu pot pune un diagnostic. O valoare scăzută afișată pe ecran nu înseamnă automat că există o boală.

Cardiologii recomandă ca datele furnizate de ceasurile inteligente să fie interpretate întotdeauna în contextul simptomelor și, dacă există nelămuriri, să fie discutate cu un medic.

Concluzia specialiștilor

Un puls sub 60 de bătăi pe minut nu este întotdeauna un motiv de alarmă. Pentru sportivi și persoanele foarte active poate fi chiar un indicator al unei condiții cardiovasculare excelente. În schimb, dacă ritmul cardiac lent este însoțit de amețeli, oboseală, leșin sau dificultăți de respirație, este important un consult cardiologic.

Așa cum subliniază Dr. Avik Karak, nu cifra în sine este cea mai importantă, ci modul în care se simte pacientul și cauza care stă la baza pulsului scăzut. O evaluare corectă, completată de investigațiile recomandate de cardiolog, poate face diferența între o caracteristică normală a organismului și o problemă de ritm cardiac care necesită tratament.

Sursă foto: Shutterstock