Ce sechele pot rămâne în urma COVID-19 și cum pot fi prevenite

Peste 50% dintre persoanele care supraviețuiesc unei forme moderate sau severe de COVID-19 se confruntă cu sechele care pot persista mai mult de 7 luni de la vindecare, arată un studiu publicat recent în revista JAMA Network Open.

Mai mult, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, aceste manifestări pot apărea inclusiv în rândul persoanelor care au avut forme ușoare sau chiar asimptomatice de COVID-19. Însă majoritatea pacienților care prezintă sechele post-COVID-19 sunt cei care au avut forme moderate, extinse, severe și critice ale bolii.

Pleiada de simptome sau sechele post-infecție, reunite sub numele de sindrom long-COVID-19, are un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților vindecați de boală, dar care nu își recapătă pe deplin starea de sănătate nici măcar la câteva luni sau chiar un an distanță de la infectare.

Recomandări

Conf. univ. dr. Horia Bumbea: anticorpii monoclonali la pacienții cu imunodepresie

Dr. Virgil Musta: utilitatea anticorpilor monoclonali la pacienții vulnerabili

Simptome long-COVID-19

Manifestările post-infecție diferă în funcție de vârsta și forma de boală prin care a trecut pacientul cu COVID-19, însă cel mai adesea sunt incriminate:

• tulburările de memorie și judecată (așa-numita ceață cerebrală)
• anxietatea, depresia, atacurile de panică, dezorientarea, confuzia
• problemele respiratorii cauzate de afectarea pulmonară (dispnee)
• mobilitatea redusă survenită pe fondul pierderii masei musculare
• durerile musculare sau articulare
• căderea părului
• iritațiile pe piele
• oboseala excesivă
• migrenele
• tusea
• furnicăturile la nivelul membrelor inferioare
• insomnia
• amețeala
• tulburările de ciclu menstrual
• absența sau deformarea mirosului și a gustului
• dificultăți la înghițirea alimentelor sau lichidelor (disfagie)
• tulburări gastrointestinale (greață, vărsături, balonare, constipație, diaree, dureri abdominale)

Miocardita post-COVID-19

Un studiu publicat în revista Jama Cardiology a arătat că din 100 de pacienți care se recuperaseră după COVID-19, între 60% și 80% aveau afectare cardiacă și inflamare a mușchiului inimii (miocardită). În lipsa unui tratament adecvat, această afecțiune poate duce la insuficiență cardiacă, aritmii grave sau chiar moarte subită.

De asemenea, valorile troponinei T, o enzimă din sânge care oferă indicații despre sănătatea inimii, erau ridicate la majoritatea pacienților. Mai grav este faptul că o parte dintre acești pacienți erau asimptomatici, în ciuda afectării cardiovasculare.

Alte studii arată că persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 pot suferi de afectare cardiovasculară indiferent dacă aveau afecțiuni cardiace înainte de a contracta infecția.

Semnalele de alarmă ce pot indica afectare cardiacă post-COVID-19 sunt: palpitațiile, durerile puternice în piept, oboseala la efort, dificultățile de respirație, bătăile neregulate ale inimii, amețeala și senzația de leșin.

Diabet zaharat post-COVID-19

O parte din pacienții cu forme grave care au avut nevoie de medicație specifică infecției cu noul coronavirus, în special dexametazonă, se confruntă ulterior cu valori foarte mari ale glicemiei.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cornell și publicat recent în revista Cell arată că boala COVID-19 poate afecta celulele beta din pancreas care produc insulină, hormonul care ține în frâu valorile glicemiei. Astfel se explică de ce unii pacienți cu COVID-19 care nu sufereau anterior de diabet fac această boală fie în timp ce sunt infectați cu noul coronavirus, fie la scurt timp după ce s-au recuperat.

Vaccinarea și administrarea de anticorpi monoclonali pot preveni formele grave de COVID-19 și sechelele post-infecție

Toate simptomele și complicațiile descrise mai sus pot fi prevenite prin vaccinare anti-COVID-19, cea mai eficientă, ieftină și sigură metodă de a evita problemele de sănătate cauzate de infecția cu noul coronavirus.

Vaccinul anti-COVID-19 stimulează producția de anticorpi și celule B și T care protejează organismul în cazul unei infecții. Cu alte cuvinte, în momentul expunerii la virusul SARS-CoV-2, „armata” de elemente protectoare combate „inamicul” și îi reduce capacitatea de replicare (înmulțire), astfel încât simptomele dezvoltate sunt minime, durata infecției este redusă și nu se ajunge la daune provocate organelor.

În cazul persoanelor imunocompromise care nu dezvoltă un răspuns imun optim în urma vaccinării există varianta utilizării de anticorpi monoclonali, care pot fi administrați atât preventiv, cât și în primele zile ale infecției.

Anticorpii monoclonali COVID-19 cu durată lungă de acțiune se administrează prin injecție intramusculară, în doză unică. Ulterior, anticorpii monoclonali specifici se atașează la proteina Spike a virusului SARS-CoV-2, neutralizând astfel răspândirea acestuia în celulele corpului și, implicit, apariția bolii simptomatice.

Altfel spus, anticorpii monoclonali reduc semnificativ virulența virusului, împiedicându-l astfel să ajungă la organe vitale (plămâni, inimă, rinichi, ficat, creier) și să determine apariția simptomelor grave atât în timpul infecției, cât și ulterior, prevenind astfel inclusiv manifestările long-COVID-19 despre care am discutat anterior.

Conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 publicat de Ministerul Sănătății, anticorpii monoclonali se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a bolii COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor.

Eficiența în tratament a anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile, pentru a preveni fenomenele inflamatorii responsabile de apariția simptomelor grave și a leziunilor de organe.

Criteriile de eligibilitate (criterii cumulative – 1, 2, 3 și cel puțin unul dintre factorii de risc) sunt următoarele:

1. Semnarea Consimțământului Informat
2. Forme ușoare (saturație de oxigenpeste 93% fără supliment de oxigen)
3. Administrarea de anticorpi monoclonali se face în primele 7 zile de la debutul simptomatologiei
4. Factori de risc pentru evoluție severă (se prioritizează persoane cu mai mulți factori de risc):

• vârsta peste 65 de ani
• indice de masă corporală peste 30 kg/m²
• boli cardiovasculare severe (insuficiență cardiacă NYHA4, infarct miocardic recent, cardiopatie ischemică severă)
• boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
• diabet zaharat de tip 1
• afecțiuni hematologice
• boli autoimune
• terapie imunosupresoare
• terapii biologice
• transplant de organe sau măduvă
• neoplazii sau hemopatii în terapie
• SIDA

Potrivit studiilor clinice de fază 3, cocktailul de anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune AZD7442 – Evusheld (tixagevimab AZD8895 și cilgavimab AZD1061) dezvoltat de compania anglo-suedeză Astra Zeneca – producătorul de medicamente care a dezvoltat unul dintre primele vaccinuri împotriva infecției cu SARS-CoV-2 – a demonstrat:

• reducerea cu 83% a riscului pentru boala COVID-19 simptomatică, fără forme severe sau decese asociate atunci când se administrează profilactic, înainte de expunere (analiză efectuată în studiul PROVENT aflat în derulare, care evaluează o perioadă mediană de urmărire a participanților de 6 luni, o singură doză de 300 mg de AZD7422 cu administrare IM)
• reducerea riscului cu 88% de boală COVID-19 severă sau deces, atunci când tratamentul se administrează în interval de 3 zile de la debutul simptomelor (analiză exploratorie a studiului TACKLE cu tratament administrat în ambulator la pacienți cu boală COVID-19 ușoară sau moderată cu o doză de AZD7442 de 600 mg cu administrare IM)

De asemenea, anticorpii monoclonali ar asigura o protecție de până la 12 luni împotriva COVID-19, neutralizând inclusiv varianta Delta, extrem de virulentă și de contagioasă.

Medicamentul profilactic anti-COVID-19 dezvoltat de Astra Zeneca este în proces de evaluare de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA).

Trebuie menționat însă că anticorpii monoclonali nu înlocuiesc vaccinarea anti-COVID-19, ci se administrează suplimentar și doar în cazul persoanelor care îndeplinesc criteriile menționate anterior.

Totodată, trebuie respectate în continuare comportamentele de precauție necesare, cum ar fi purtarea măștii, distanțarea fizică și igiena frecventă a mâinilor.

Surse:

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/long-term-effects/index.html

https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2784918

https://www.cell.com/cell-metabolism/fulltext/S1550-4131(21)00428-9

http://www.ms.ro/2021/11/02/anticorpii-monoclonali-o-sansa-pentru-prevenirea-formelor-severe-de-covid-19/

https://jamanetwork.com/journals/jamacardiology/fullarticle/2780548

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/coronavirus/covid-long-haulers-long-term-effects-of-covid19

https://www.who.int/srilanka/news/detail/16-10-2021-post-covid-19-condition

https://www.nhs.uk/conditions/coronavirus-covid-19/long-term-effects-of-coronavirus-long-covid/

https://www.washingtonpost.com/health/long-covid-50-percent-lingering-symptoms/2021/11/12/e6655236-4313-11ec-9ea7-3eb2406a2e24_story.html

https://www.scientificamerican.com/article/do-monoclonal-antibodies-help-covid-patients/

https://www.astrazeneca.com/content/astraz/media-centre/press-releases/2021/azd7442-phiii-trial-positive-in-covid-outpatients.html

https://www.ema.europa.eu/en/news/ema-starts-rolling-review-evusheld-tixagevimab-cilgavimab