Care sunt complicațiile gripei și ce simptome trebuie să ne trimită urgent la medic

Complicațiile gripei survin cu precădere la categoriile vulnerabile, care cuprind  persoane cu vârsta de peste 65 de ani, persoane de orice vârstă cu anumite afecţiuni medicale cronice (cum ar fi astmul, diabetul, bolile de inimă, boli neurologice, hepatice sau renale), femeile însărcinate şi copiii cu vârsta sub 5 ani.

De asemenea, au risc crescut de complicații cauzate de gripă toate persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza bolilor (cum ar fi persoanele cu HIV sau SIDA sau unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia) sau din cauza medicamentelor (cum ar fi cele care primesc chimioterapie sau tratament radiologic pentru cancer, sau persoane cu afecţiuni cronice care necesită corticosteroizi cronici sau alte medicamente care suprimă sistemul imunitar).

Pe lângă simptomele clasice de gripă, respectiv febră, frisoane, cefalee, dureri musculare, astenie, tuse, pacienţii cardiaci care dezvoltă complicaţii se mai pot confrunta cu durere retrosternală sau precordială, palpitaţii, dispnee, oboseală, precum şi cu simptome mai grave cauzate de scăderea tensiunii arteriale, precum ameţeli, şoc etc.

Recomandări

(P) Cum tratăm cele mai frecvente probleme ale spatelui?

Uite când ceapa și usturoiul te pot îmbolnăvi! Greșeala făcută de mulți în bucătărie!

De aceea, orice simptom cardiac apărut în contextul unei viroze trebuie investigat, pentru că multe dintre aceste afecţiuni pot fi insidioase şi se pot agrava brusc. Un medic poate face atât anamneza, cât şi un examen clinic complet şi poate recomanda un set de analize, EKG şi ecografie cardiacă, ce pot orienta spre diagnostic.

Care sunt complicațiile gripei

Majoritatea persoanelor cu gripă se însănătoşesc în decursul a două săptămâni, dar altele, cum sunt cele descrise în categoria de risc, pot dezvolta complicaţii, unele chiar fatale. Aceste complicaţii pot consta în:

• Pneumonie
• Infecţii ale sinusurilor sau ale urechilor
• Miocardită
• Encefalită
• Miozită
• Rabdomioliză
• Insuficienţă de organ (insuficienţă cardiacă sau renală)

Complicaţii la pacienţii cardiaci care se îmbolnăvesc de gripă

Pacienţii cu boli de inimă şi cei care au suferit un accident vascular cerebral, pacienţii peste 65 de ani care suferă într-un procent ridicat şi de afecţiuni cardiovasculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicaţii grave din cauza gripei.

Unele complicaţii de acest tip pot pune viaţa în pericol şi pot duce chiar şi la deces. Aceşti pacienţi au riscul decompensării şi agravării afecţiunilor cardiace preexistente. Mai mult, gripa este asociată cu o creştere a incidenţei infarctului de miocard şi a accidentului vascular cerebral.

Un studiu din 2018 a arătat că riscul de producere a infarctului miocardic este de 6 ori mai mare în prima săptămână de la declanşarea infecţiei gripale, în special la adulţii în vârstă şi la cei care se confruntau cu primul infarct miocardic.

Virusuri care pot afecta sănătatea inimii

Date privind cauzele miopericarditei sugerează infecţiile virale ca fiind printre cele mai comune cauze, în special în ţările dezvoltate, pe când tuberculoza (TBC) este mai frecventă în ţările în curs de dezvoltare, unde TBC este endemică și poate fi asociată cu virusul imunodeficienţei umane (HIV). Virusurile cu tropism cardiac pot determina inflamaţia pericardică şi miocardică prin efecte citolitice sau citotoxice directe şi/sau mecanisme mediate imun.

Virusurile comune care provoacă pericardite şi miocardite sunt enterovirusurile (coxsackie, echovirusuri), herpesvirusuri (Epstein Barr – EBV), citomegalovirus (CMV), HHV-6, adenovirusuri, B19 parvovirus. Virusul rubeolei, al varicelei şi rujeolei, de asemenea, au fost incriminate în producerea acestor afecţiuni.

Dintre virusurile cu ARN, au fost suspectaţi ca agenţi etiopatologici ai pericarditelor virusurile Influenza A (H1N1, H5N1, H3N2) şi, în mod ocazional, virusul Chikungunya, coronavirusul uman NL-63, virusul sinciţial respirator.

Cum ne îmbolnăvesc infecțiile virale de inimă și plămâni

În cursul infecţiei gripale, la pacienţii cardiaci există riscul producerii unor complicaţii redutabile ale bolii de bază, mai ales complicaţii pulmonare, cum este pneumonia fie cu virus gripal, fie în asociere cu infecţii bacteriene.

Cordul poate fi atacat şi direct în infecţia gripală, în special de virusurile Influenza de tip A (exemplu: H1N1, H5N1, H3N2), prin mecanisme citolitice (distrugerea celulelor cardiace) şi citotoxice (atacul toxic al celulelor) sau prin mecanisme mediate imun. Se produc pericardite şi miocardite, adică inflamaţii ale învelişului inimii şi muşchiului inimii.

Nu sunt de neglijat efectele medicaţiei utilizate în cursul episoadelor gripale, care pot influenţa parametrii cardiovasculari sau pot interacţiona cu medicaţia curentă, mai ales că aceşti pacienţi au frecvent multimorbidităţi.

Alte posibile complicaţii grave declanşate de gripă pot include inflamaţia creierului (encefalita) sau ţesuturilor musculare (miozite, rabdomioliză) şi insuficienţa mai multor organe (de exemplu, insuficienţă respiratorie şi renală).

Ce semnale dau complicațiile gripei, când mergem la medic

Semnalele de alarmă care ar trebui să trimită la medic adulţii sau copiii cu gripă sunt:

• Respiraţia accelerată sau dificultăţile respiratorii
• Cianozarea (învineţirea) buzelor sau a feţei
• Durerile puternice în piept
• Durerile musculare puternice (copilul refuză să se ridice sau să meargă)
• Deshidratarea severă (lipsa urinării pentru mai mult de 8 ore, gura uscată, lipsa lacrimilor)
• Febra crescută (peste 40 de grade Celsius)
• Tuse care nu se ameliorează în două săptămâni
• Afecţiuni cronice care se înrăutăţesc
• Ameţeală, confuzie

Orice pacient cardiac cu gripă, nespitalizat, trebuie să meargă de urgenţă la medic dacă apar:

• dificultate la respiraţie (dispnee)
• durere persistentă sau presiune în piept sau abdomen
• ameţeli persistente
• confuzie
• incapacitate de a se trezi
• convulsii
• dureri musculare severe
• anurie (nu urinează)
• slăbiciune severă sau instabilitate
• febră sau tuse care se îmbunătăţesc, dar apoi se întorc sau se agravează
• orice hemoragie anormală

Vaccinarea antigripală şi cea pneumococică, recomandate cardiacilor

Dacă pacienţii suferă de boli de inimă sau au avut un accident vascular cerebral, este deosebit de important să primească un vaccin antigripal în fiecare sezon gripal pentru a fi protejaţi împotriva gripei şi a complicaţiilor sale potenţial grave.

Nu numai că un vaccin antigripal reduce riscul de îmbolnăvire de gripă şi reduce riscul de complicaţii grave gripale, inclusiv de a fi spitalizat, dar vaccinarea antigripală a fost asociată cu rate mai mici ale unor evenimente cardiace în rândul persoanelor cu boli de inimă.

Vaccinul gripal tetravalent cu virus inactiv, injectabil, este aprobat pentru utilizarea la persoanele cu boli de inimă şi alte afecţiuni de sănătate. Vaccinarea antigripală are un istoric îndelungat de siguranţă la persoanele cu boli de inimă.

Mai mult, la cardiaci, pneumonia pneumococică este un exemplu de complicaţie gravă legată de gripă care poate provoca moartea. Persoanele care au boli de inimă ar trebui să fie, de asemenea, la curent cu vaccinarea pneumococică pentru a se proteja împotriva bolilor pneumococice, cum ar fi pneumonia, meningita etc.