Candidoza vaginală și antibioticele – care-i legătura?

Candidoza vaginală și antibioticele - de ce trebuie folosite doar la recomandarea medicului și ce alți factori cresc riscul de candidoză.
Candidoza vaginală și antibioticele - care-i legătura?

Cât în glumă, cât în serios, în viață orice femeie este datoare cu o candidoză vaginală. Fie, nu chiar toate, dar trei din patru tot au de-a face cu infecția produsă de ciuperca denumită Candida Albicans.

Poate că ar trebui precizat, încă de la început, faptul că această afecțiune, candidoza, nu face parte din grupul bolilor cu transmitere sexuală. De fapt, Candida Albicans chiar trăiește… „legal” în flora tractului genital feminin, fiind parte din aceasta, alături de „bacteriile bune”.

Câtă vreme între ele există un echilibru, totul este în regulă. Dar dacă se produce un dezechilibru și bacteriile bune nu mai pot ține ciuperca sub control, aceasta crește și se înmulțeste exagerat. Rezultatul? Candidoza vaginală.

Dr. Andreas Vythoulkas, specialist în infertilitate, ne spune care este legătura între candidoza vaginală și antibiotice, dar și alți factori care pot crește riscul de a te confrunta cu această problemă.

Candidoza vaginală și antibioticele 

Ce poate favoriza producerea dezechilibrului florei vaginale și proliferarea ciupercii Candida Albicans? În primul rând tratamentul cu antibiotice. Mai ales dacă este de lungă durată sau dacă antibioticele sunt administrate în doze mari.

Sigur că nu minimizăm importanța lor sau beneficiile pe care le oferă organismului. Cu o precizare: atunci când sunt folosite la recomandarea medicului, eventual după efectuarea antibiogramei, după o schemă de tratament stabilită de acesta.

Din păcate, cel puțin la noi în țară, consumul de antibiotice încă este mare și nu întotdeauna justificat.

Încă mai sunt multe persoane care apelează la antibiotice pentru durerile dentare, deși nu au vreo infecție la acest nivel care să justifice folosirea lor, încă există credința că răceala sau gripa se tratează cu antibiotice. Încă nu s-a înțeles pe deplin că infecțiile virale NU se tratează cu antibiotice și că doar cele bacteriene necesită antibioterapie, explică dr. Vythoulkas.

Așadar, în ce privește candidoza vaginală și antibioticele, prescrise de medic sau luate „după ureche”, acestea sunt, oricum, o armă cu două tăișuri. Distrug „bacteriile rele”, dar le distrug și pe cele bune. Inclusiv Lactobacillus, acele bacterii care produc acidul ce ține Candida Albicans „la respect”, nepermițându-i să se înmulțească haotic.

Iată de ce întotdeauna se recomandă ca un tratament cu antibiotice să fie însoțit de administrarea de probiotice!

Contraceptivele și terapia de substituție hormonală, alți factori care pot duce la candidoză vaginală

Dar nu numai tratamentele cu antibiotice favorizează apariția candidozei.

Un organism cu o imunitate scăzută, fragilă, din alte cauze decât administrarea de antibiotice, este susceptibil să dezvolte această infecție. Este cazul pacientelor care urmează tratamente imunosupresoare, cu corticosteroizi sau care au fost supuse unor tratamente agresive precum chimioterapia sau radioterapia, completează specialistul.

În dezvoltarea candidozei vaginale, un alt factor de risc îl reprezintă nivelul ridicat al estrogenului.

Acest lucru se întâmplă în cazul folosirii pilulelor contraceptive, dispozitivelor intrauterine sau a administrării terapiei hormonale de substituție, la menopauză. Toate acestea conțin estrogen. Inclusiv în perioada de sarcină nivelul estrogenului este crescut, ca urmare candidoza este una dintre cele mai frecvente infecții care pot apărea pe parcursul celor nouă luni, adaugă medicul.

În lista factorilor de risc în apariția candidozei vaginale mai sunt înscrise spermicidele, lubrifianții vaginali, tampoanele vaginale, lenjeria intimă din fibre sintetice și dușurile vaginale frecvente, acestea din urmă afectând pH-ul natural al florei.

Dacă mănânc dulciuri pot face candidoză?

Nu, n-are nicio legătură zahărul cu candidoza.

Ideea potrivit căreia consumul de zahăr ar favoriza și întreține candidoza este doar un mit. Nu a fost identificată nicio relație cauzală între aportul de glucide și suprapopularea cu Candida Albicans. În plus, teoria aceasta a apărut ca urmare a unor studii realizate pe animale, nu pe oameni, studiul respectiv evidențiind favorizarea apariției candidozei intestinale în condițiile unei suplimentări cu glucoză a dietei, la animale de laborator, explică dr. Andreas Vythoulkas.

Ce riști dacă nu tratezi candidoza vaginală

Chiar dacă pe piață există mai multe produse pentru tratarea candidozei și pot fi eliberate fără prescripție medicală, nu este recomandată utilizarea lor în absența recomandării specialistului.

Acesta, în urma unui examen clinic și a unei analize a secreției vaginale, va stabili diagnosticul exact și va prescrie tratamentul corect, care, în cazul candidozei, constă fie în medicație antifungică administrată oral, fie în ovule intravaginale și unguente antifungice cu aplicare locală.

Tratamentul poate dura între 3 și 10 zile și este recomandat să fie urmat și de partener.

O candidoză vaginală netratată va evolua cu exacerbarea simptomatologiei. În general, este vorba despre mâncărime, roșeață și inflamație în zona din jurul vaginului, existând riscul producerii de leziuni ale pielii, care se pot infecta.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Dr. Andreas Vythoulkas - Medic obstetrică-ginecologie cu specializare în infertilitate
Dr. Andreas Vythoulkas este medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie, colposcopie. Absolvent al Masteratului în cadrul Clinicii Genesis din Atena, sub coordonarea Doctorului Pantos, Dr. Vythoulkas a dobândit expertiză și ...
citește mai mult
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”