Bacteriile bune și funcționarea organismului: tot ce trebuie sa stii despre microbiom si probiotice

Despre probiotice și felul în care ajută la buna funcționare a organismului ne vorbește dr. Simona Nica, medic medicină generală.
24.01.2021
Bacteriile bune și funcționarea organismului: tot ce trebuie sa stii despre microbiom si probiotice
Bacteriile bune și funcționarea organismului: tot ce trebuie sa stii despre microbiom si probiotice

Tot mai mult, în ultimul timp, se vorbește despre microbiomul uman. Dar ce este acesta și de ce este important? Microbiomul uman este alcătuit din peste 100 de trilioane de microorganisme care trăiesc în corpul uman și care includ bacterii, virusuri, fungi și protozoare. Fiecare parte a corpului uman are microbiomul său specific, diferențiat prin tipul de bacterii prezente (ex: microbiomul bucal, nazal, vaginal, gastrointestinal și al pielii). Despre importanța acestuia și felul în care probioticele ajută la buna funcționare a organismului ne vorbește dr. Simona Nica, medic medicină generală.

Cea mai mare concentrație de microorganisme se regăsește la nivelul tractului gastrointestinal, cunoscută sub denumirea de floră intestinală sau microbiotă, explică medicul generalist, și fiecare persoană are un mix unic de specii de microorganisme. Astfel, ar trebui să mai știm că:

  1. Microbiomul esofagian este dominat de bacterii de tip Streptoccocus spp la indivizii sănătoși, iar la pacienții bolnavi se regăsesc dominant bacilii Gram negativi anaerobi. Este perturbat în afecțiuni ca: esofagita, carcinom esofagian, sindrom Barrett.
  2. Microbiomul gastric este dominat de mai multe specii bacteriene: Helicobacter spp, Streptococcus spp, Enterobacteriaceae, Lactobacillus, Staphylococcus, bacterii anaerobe.
  3. Microbiomul intestinului subțire este reprezentat de un număr redus de colonii bacteriene, dar și de specii bacteriene, datorită mediului acid de la nivelul intestinului subțire care nu permite colonizarea bacteriană.
  4. Microbionul colonului, unde concentrația bacteriană a microbiotei atinge concentrații maxime (1011-1013 bacterii/gram), cu predominanță anaerobilor.

Microbiota intestinală are mai multe roluri importante pentru organism, continuă medicul generalist, asigurând o gamă largă de funcții fiziologice, ca de exemplu protecția impotriva agenților patogeni, întărirea integrității tubului digestiv, reglarea imunității, producerea de energie.

Microbiota intestinală are de asemenea rol în sinteza de novo a vitaminelor esențiale, pe care gazda este incapabilă să le producă (vitamina B12, vitamina K, riboflavina, tiamina, biotina, acidul pantoteic).

Modificările calitative și cantitative ale microbiotei colonului, ale activității sale metabolice și ale distribuției acesteia poartă numele de disbioză intestinală. Aceste modificări sunt implicate în apariția unor tulburări digestive (boli inflamatorii intestinale, sindromul intestinului iritabil), dar și a unor boli sistemice precum diabet, obezitate, cancer, boli cardiovasculare și vasculare periferice, tulburări neurologice și alterarea capacității de metabolizare a unor medicamente, a mai explicat dr Simona Nica.

Cauzele disbiozei, explică medicul mai departe, pot fi genetice, alimentare, anumite afecțiuni, stres sau întreruperea colonizării normale în perioada perinatală.

Perturbarea microbionului intestinal se întâlnește în patologii ale tubului digestiv: boala Crohn, colita ulcerativă, în boala hepatică nonalcoolică, sindromul colonului iritabil, boala celiacă, neoplasme gastro-intestinale.

Cum ne protejăm și ce rol au probioticele

Rezultatele multor studii clinice au demonstrat eficiența probioticelor în cazul anumitor boli, demonstrându-se că acestea reduc diareea, au efect protector împotriva apariției cancerului colorectal, au rol antimicrobian, reduc simptomele pacienților cu sindrom de colon iritabil și au rol preventiv în apariția bolilor inflamatorii intestinale, a mai explicat dr Simona Nica.

Pentru ca un probiotic să își poată exercita proprietățile benefice asupra sănătății, mai spune specialistul, este de dorit ca acesta să îndeplinească anumite proprietăți:

-să fie rezistent în prezența acidității gastrice, dar și a sărurilor biliare

-să aibă activitate antimicrobiană asupra bacteriilor patogene

-să adere la suprafețele mucoase și epiteliale

-calitatea tulpinilor

-calitatea procesului de fabricație

Tratamentele cu antibiotice produc o serie de efecte secundare, alterând microbiomul intestinal și ducând la apariția unor simptome precum: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, meteorism. Probioticele au un rol important în prevenirea modificărilor, atât cantitative, cât și calitative asupra microbiotei intestinale, reducând simptomele gastrointestinale produse de terapia cu antibiotice, a mai precizat medicul.

În prezent, cele mai cunoscute probiotice sunt bacteriile aparținând genurilor Lactobacillus și Bifidobacterium. Rolul probioticelor este de:

  • Susținerea microflorei intestinale în timpul și după tratamentul cu antibiotice
  • Prevenirea și combaterea cu succes a afecțiunilor și infecțiilor gastrointestinale
  • Susținerea sănătății tractului gastrointestinal la persoanele cu imunitate scăzută
  • Susținerea digestiei la persoanele care suferă de intoleranță la lactoză
  • Susținerea sistemului imunitar

Deși multe dintre mecanismele lor de acțiune nu sunt pe deplin înțelese, probioticele contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate și joacă un rol foarte important în prevenția și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro intestinale. Dacă nu folosești deja un probiotic, ar fi bine să te gândești să o faci, conchide medicul Simona Nica.

Cel mai nou articol Video:
Dr. Virginia Țârlea: Despre depistarea precoce a infecției cu HPV