Boala celiacă la copii: „Necesită o atenție deosebită atât din partea familiei, cât și a profesorilor”

Boala celiacă este o afecțiune autoimună caracterizată prin interacțiunea neadecvată dintre sistemul imunitar și intestinul subțire. Aflăm de la Dr. Laura Panait, medic specialist în medicina de familie, cum se manifestă boala celiacă la copii și la ce simptome trebuie să fie părinții atenți.

CSID: În primul rând, care este diferența dintre boală celiacă, intoleranță la gluten și alergie la gluten?

Dr. Laura Panait: Boala celiacă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă mucoasa intestinului subțire în urma consumului de gluten, o proteină găsită în grâu, secara și orz.

Intoleranța la gluten: Termenul este adesea folosit în mod generic, dar se referă mai degrabă la sensibilitatea la gluten, care poate provoca simptome gastrointestinale, dar fără a produce răspuns autoimun ca în boala celiacă.

Recomandări

Boala care se răspândește tot mai mult! Record de îmbolnăviri: experții avertizează că peste jumătate din…

Torticolisul: cauze, simptome, factori de risc, tratament

Alergia la gluten: Este o reacție alergică, în care sistemul imunitar reacționează la proteinele din gluten, dar nu provoacă daune intestinale caracteristice bolii celiace.

CSID: Ce simptome pot prezenta pacienții, în special copiii cu boala celiacă?

Dr. Laura Panait: Simptomele bolii celiace la copii pot fi:

 Diaree cronică
 Pierdere în greutate
 Creștere încetinită
 Balonare și dureri abdominale
 Oboseală și iritabilitate
 Scăderea puterii de concentrare de multe ori cu absenteism școlar și rezultate slabe la școală.

CSID: Cum este diagnosticată boala celiacă sau intoleranța la gluten la copii? Există un semnal de alarmă care poate indica rapid boala?

Dr. Laura Panait: Se utilizează teste de sânge pentru a detecta anticorpii specifici bolii celiace, anticorpii de tip anti t-TG IgA., atât în cadrul laboratoarelor de analize, cât și prin intermediul testelor rapide care se pot efectua de către pacient acasă.

Ulterior, biopsia intestinală poate confirma diagnosticul, evaluând leziunile mucoasei intestinale. Nu există un semnal de alarmă specific, dar simptomele persistente sau grave pot indica necesitatea testării.

CSID: Cum arată regimul pacientului cu boală celiacă?

Dr. Laura Panait: Excluderea totală a glutenului din dietă, inclusiv grâu, secară, orz și produse derivate. Trebuie avută grijă la produsele non alimentare, cum ar fi suplimentele alimentare și medicamentele care pot avea în compoziție gluten.

Utilizarea alternativelor fără gluten, cum ar fi orezul, porumbul, cartofii dulci și quinoa. Toate acestea este bine să nu fi venit în contact cu glutenul nici măcar pe aceeași linie de procesare.

CSID: Este o boală genetică?

Dr. Laura Panait: Da, boala celiacă are o componentă genetică. Persoanele cu rude de sânge care au boala sunt mai predispuse să o dezvolte. Prezența unui caz în familie ne ajută în ghidarea către un diagnostic cât mai rapid, încă de la primele semne și simptome.

CSID: Este asociată boala celiacă altor boli de care pacienții pot suferi? Care sunt acelea?

Dr. Laura Panait: Din păcate, boala celiacă poate fi asociată cu diabetul zaharat tip 1 (insulinodependent), tiroidita autoimună și alte boli autoimune. Oricare din aceste patologii care apar la un copil au impact asupra vieții de zi cu zi și necesită o atenție deosebită atât din partea familiei, cât și a profesorilor.

Un copil cu unul din aceste diagnostice trebuie să își cunoască boala destul de bine și să respecte un stil de viață cu anumite reguli.

CSID: Boala celiacă poate fi vindecată?

Dr. Laura Panait: Nu există o „vindecare” completă, dar respectarea strictă a dietei fără gluten poate controla simptomele și permite vindecarea mucoasei intestinale. Consumul accidental de gluten poate însă provoca recidive.

Din momentul în care un pacient descoperă această boală și oprește alimentația cu gluten, mucoasa intestinală are nevoie de un timp destul de lung pentru refacere, până la 1 an. De aceea este bine să mergem la medic de la primele simptome sau, de ce nu, să ne testăm acasă cu un test rapid disponibil în farmacii.

Acest lucru scurtează drumul către diagnostic prin simplul fapt că putem încadra un simptom nespecific (durerea de cap, balonarea, lipsa de concentrare etc.- simptome pe care le găsim în multe alte patologii), cât și faptul că pacientul ajunge direct la specialist, ulterior citirii rezultatului testului rapid, scurtându-se traseul lui către soluții și tratament.