Antibiotice- ce facem pentru a le prelungi existența?

Cât de des v-ați administrat antibiotice fără recomandarea medicului, ci doar pe principiul că știți că într-o situație aparent similară v-ați tratat cu antibiotic? În România se consumă cele mai multe antibiotice din Europa, respectiv  25 de doze zilnic la 1.000 de locuitori, în timp ce Olanda înregistrează un consum de trei ori mai mic.

În momentul de față în toată lumea se găsesc în practica medicală peste 100 de antibiotice, dar dacă vom continua să le administrăm incorect bacteriile vor dezvolta rezistență la aceste antibiotice și noi ne vom întoarce în era preantibioticelor; cu alte cuvinte boli care acum pot fi tratate peste câțiva ani nu vor mai avea tratament și oamenii vor muri de boli ce au fost tratabile la un moment dat.

Ce putem face pentru a amâna cât mai mult momentul  în care nu vor mai exista antibiotice eficiente sau într-o notă pozitivă ce putem face pentru a îmbunătăți utilizarea antibioticelor?

Recomandări

Torticolisul: cauze, simptome, factori de risc, tratament

5 moduri uimitoare în care citricele îți pot îmbunătăți sănătatea inimii, memoria și imunitatea

În primul rând trebuie să învățăm să apelăm întotdeauna la specialiștii din domeniul medical când avem orice tip de afecțiune medicală și să urmăm recomandările primite; autodiagnosticarea și automedicația nu sunt soluții, atât pentru dumneavoastră cât și pentru cei apropiați.

Aveți în vedere că efectul antibioticelor poate fi potențat sau inhibat de diferiți factori precum: administrarea concomitentă cu alte medicamente sau substanțe, alimentație, respectarea recomandărilor de administrare: număr de doze, distanță de administrare între doze etc.

Când luăm antibiotice?

Fiecare dintre noi poate contribui la consumul responsabil de antibiotice urmând următorii pași:

• Înțelegem, acceptăm și facem diferența între situațiile în care afecțiunea necesită tratament cu antibiotic (infecții bacteriene) și cele care necesită spre exemplu tratament simptomatic (infecții virale). Pentru a clarifica când e necesar tratamentul cu antibiotic haideți să luăm ca exemplu cele mai comune/ frecvente infecții respiratorii:

• Luați antibioticul cum vi l-a prescris doctorul, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine. Nu săriți peste doze sau nu întrerupeți tratamentul mai devreme decât ați primit recomandarea.
• Administrați numai antibioticele prescrise pentru dumneavoastră punctual de medic; nu luați antibiotice rămase de la alte afecțiuni/ tratamente. Utilizarea incorectă a antibioticelor poate duce la prelungirea bolii, timp în care bacteriile se pot dezvolta.
• Nu păstrați antibiotice pentru o viitoare probabilă infecție sau boală.
• Preveniți infecțiile având o bună igienă a mâinilor și respectând schemele de vaccinare recomandate de medicul de familie.
• Nu solicitați antibiotic dacă medicul nu a considerat a fi necesar un tratament pe bază de antibiotic.
• Antibioticele au efecte secundare! O doză de antibiotic administrată incorect poate provoca mai multe neplăceri!
• Nu aruncați antibiotice expirate în toaletă- acest lucru contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice! Apelați la ajutorul sau îndrumarea farmaciștilor și asistenților de farmacie, în vederea eliminării medicamentelor și suplimentelor alimentare expirate sau de care nu mai aveți nevoie!

Medicamente care pot interacționa cu antibioticele

Efectul antibioticelor poate fi influențat atât de alte medicamente sau suplimente alimentare, cât și de alimente.

Medicamentele care pot interacționa și pot potența sau inhiba efectul antibioticelor sunt:

• Medicamentele antiacide– medicamentele utilizate pentru tratarea arsurilor la stomac și a refluxului gastric (Antiacidele sunt medicamente ce reduc cantitatea de acid clorhidric din stomac prin absorbție si crearea unui film protector). Acestea pot reduce absorbția antibioticelor– tetraciclinele și fluoroquinolonele. Este recomandat să administrați antibioticul cu cel puțin 2 ore înainte sau după administrarea unui antiacid.
• Medicamentele antifungice/ antimicotice- folosite în tratarea micozelor.  De exemplu fluconazolul (medicament antifungic) va crește concentrația de azitromicină în sânge, în cazul în care veți lua ambele medicamente.
• Medicamente pentru reglarea tensiunii arteriale– antibioticele ca ciprofloxacina și levofloxacina, influențează nivelul de potasiu din organism, ceea ce poate duce la interacțiunea cu medicamentele pentru reglarea tensiunii arteriale.
• Medicamentele imunosupresoare (pentru afecțiuni autoimune sau pentru prevenirea respingerii unui transplant)- pot afecta modul în care organismul reacționează la tratamentul cu antibiotic.
• Laxativele sau medicamentele pentru diaree sunt medicamente care modifică flora intestinală, iar administrarea concomitentă cu antibiotic poate provoca diaree severă.

Suplimentele alimentare și alimentele care pot potența/ inhiba efectul antibioticelor sunt:

• Suplimentele alimentare, precum calciul și fierul, pot interfera cu absorbția antibioticelor. Suplimentele pe bază de zinc pot reduce eficacitatea antibioticelor de tip tetraciclină. Este recomandat să luați suplimentele cu cel puțin 2 ore înainte sau după antibiotic, pentru a evita interacțiunile.
• Probioticele– pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale, care poate fi afectat de antibiotice. Un echilibru intestinal sănătos poate contribui la reducerea efectelor secundare ale antibioticelor, cum ar fi diareea.
• Iaurtul natural, chefirul și chimenul negru (nigella sativa) pot fi benefice în timpul sau după un tratament cu antibiotice; contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale.
• Consumul de alimente bogate în vitamina C, cum ar fi citricele și fructele de pădure, poate fi util în timpul tratamentului cu antibiotice.
• Apa- asigurați-vă că sunteți bine hidratat în timpul tratamentului cu antibiotice. Apa ajută la eliminarea eficientă a reziduurilor de antibiotice din organism și la menținerea sănătății în general.
• Alimentele bogate în fibre: fructele, legumele și cerealele integrale, pot ajuta la menținerea sănătății sistemului digestiv și pot preveni constipația, care poate fi un efect secundar în cazul administrării anumitor antibiotice.
• Consumul adecvat de proteine din surse precum carne slabă, pește, ouă și leguminoase poate ajuta la refacerea țesuturilor și la vindecare.
• Ghimbir și miere- pot avea proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene și pot contribui odată cu administrarea antibioticului la ameliorarea disconfortului gâtului în timpul unei infecții.

Pentru a putea scădea rezistența la antibiotice în momentul în care medicul vă recomandă un tratament cu antibiotic informați-l cu privire la toate afecțiunile pe care le aveți și la toate medicamentele și suplimentele pe care le luați!