Angela Nuţu, psiholog: Când suntem supăraţi, durerea fizică se amplifică

Există o legătură foarte strânsă între minte şi corp, iar asta poate afecta sănătatea corpului dacă o neglijăm.
  • Publicat:
Angela Nuţu, psiholog: Când suntem supăraţi, durerea fizică se amplifică
FOTO: 123rf.com / Angela Nuţu, psiholog: Când suntem supăraţi, durerea fizică se amplifică

Emoţiile pe care le avem au un impact major în vieţile noastre, legătura dintre minte şi corp fiind una foarte strânsă. Starea mentală şi cea emoţională sunt factori care pot declanşa sau agrava o boală fizică în orice moment, care nu este niciodată doar o perturbare de ordin biologic sau fizic. Psihologul Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză este de părere că funcţia psihică este în strânsă legătură cu funcţia organică, ceea ce înseamnă că ne exprimăm emoţiile prin procese şi modificări fiziologice.

Furia accelerează bătăile inimii şi creşte tensiunea arterială, frica provoacă palpitaţii ale inimii, veselia ne provoacă râsul care pune în mişcare o sumă de muşchi etc. S-a demonstrat ştiinţific faptul că factorii psihologici au influenţă asupra funcţiilor organismului şi asupra tulburării acestor funcţii.

“O boală care implică atât mintea cât şi corpul este o tulburare psihosomatică. Boala psihosomatică este o reprezentare corporală a unor conflicte sau tulburări psihologice, care nu sunt exprimate la nivel mental/ psihologic. De exemplu, atunci când există o tristeţe sau o furie neexprimată verbal sau comportamental, ele se vor manifesta la nivelul corpului, respectiv se vor concretiza în durere sau boală. Exemple clasice de boli psihosomatice sunt migrenele, gastrita, ulcerul, colonul iritabil, astmul sau dermatita”, explică psihologul.

Durerile fizice, amplificate de sentimentul de supărare

Specialistul afirmă că, la intersecţia dintre factorii biologici si cei psihologici, intervine durerea – starea de disconfort până la chin, fără neapărat o cauză exterioară clar definită. În cazul durerii psihosomatice, componenta emoţională multiplică de multe ori efectele până când aceasta devine de nesuportat sau, dimpotrivă, reuşeşte să o calmeze până la dispariţia completă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, durerea ar stimula individul să îndeplinească acte de „luptă sau fugi” pentru a se proteja.

“Somatizarea se transformă astfel într-o formă de supravieţuire a individului, însă uneori relaţia cu simptomul devine atât de puternică încât persoana nu mai scapă de el (simptomul devine parte integrantă în viaţa individului). Din punct de vedere psihologic, există cu siguranţă un beneficiu secundar al simptomelor în somatizare. În somatizare toate senzatiile de durere, suferinţă şi disconfort sunt traduse şi trăite direct în corp. Marele avantaj este că putem asculta ce ne spune corpul despre propria bunăstare, prin semnalele de alarmă trase, si putem lua din timp măsuri care sa ne readuca echilibrul”, declară psihologul Angela Nuţu.

Bolile psihosomatice: cum pot fi tratate

O persoană care suferă de o boală psihosomatică şi merge în profunzimea fiinţei sale pentru a afla cauzele bolii respective, descoperă inevitabil cum obiceiurile zilnice, modul de a gândi şi de a acţiona au o influenţă majoră asupra apariţiei acestor boli. Anxietatea pe care o generează problemele de familie, stresul de la locul de muncă, educaţia copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate şi bunăstarea celor apropiaţi sunt factori care influenţează în mod direct apariţia bolilor psihosomatice.

“Se pare, deci, că ceea ce lipseşte ca trăsătură din viaţa psihosomaticului ar fi echilibrul, în orice fel de context. Chiar şi stilul de viaţă este adesea dezechilibrat, psihosomaticii fiind fie de un activism şi o ambiţie şi dorinţă de afirmare foarte puternice, si adesea perfectionism, fie cuprinşi de apatie, cu tendinţe nostalgice şi de abandon. Nivelul emoţional şi cel spiritual au un rol crucial în menţinerea echilibrului în organism. Dacă microbii sunt respinsi de sistemul imunitar cu tratamentul potrivit, sentimentele provin din interior, unde nu avem atat de multe mijloace de apărare – pentru ca suntem singuri cu noi însine şi pentru ca educaţia pe care o primim e adesea limitată în zona emoţională”, explică specialistul.

Gestionarea durerilor psihosomatice prin hipnoză

  • Hipnoza poate ajuta la eliminarea deprinderilor şi comportamentelor dăunătoare şi la adoptarea unui stil de viaţă sănătos
  • Reducerea simptomelor în cazul durerilor cronice.
  • Combaterea durerii: se poate scădea intensitatea durerilor cronice şi pacientul poate fi ajutat să suporte mai bine orice tip de intervenţie medicală.
  • Relaxarea are efecte benefice aupra sistemului neuro-vegetativ, care vor contribui la reducerea unor simptome cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestginale şi dermatologice.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”