Aftele bucale nu sunt întotdeauna inofensive: când pot ascunde o problemă serioasă de sănătate

Când pot fi aftele bucale semnele unei boli grave? Află ce simptome trebuie urmărite, de ce pot apărea ulcerațiile și când este necesară o biopsie.
  • Publicat:
Aftele bucale nu sunt întotdeauna inofensive: când pot ascunde o problemă serioasă de sănătate
Aftele bucale nu sunt întotdeauna inofensive. Când pot ascunde o problemă serioasă de sănătate

Cele mai multe afte bucale sunt inofensive și dispar de la sine în una-două săptămâni. Totuși, leziunile care nu se vindecă, reapar frecvent sau sunt însoțite de alte simptome pot semnala probleme de sănătate care necesită investigații. Un specialist explică ce semne nu trebuie ignorate și când este nevoie de un consult medical.

Aftele bucale sunt adesea considerate probleme minore, care provoacă disconfort doar pentru câteva zile. Aceste leziuni dureroase pot face însă dificilă alimentația, vorbirea sau chiar periajul dinților. În cele mai multe cazuri se vindecă fără tratament, dar există și situații în care pot indica afecțiuni mai serioase, inclusiv boli autoimune sau cancer oral.

Dr. A. Razzaque Ahmed, director al Centrului pentru Boli Buloase din cadrul Facultății de Medicină a Universității Tufts din Boston, a explicat într-un interviu acordat jurnalistului Umesh Isalkar de ce apar ulcerațiile bucale, care sunt semnele de alarmă și când este necesară o evaluare medicală amănunțită.

Cât de frecvente sunt aftele bucale

Ulcerațiile orale, cunoscute și sub denumirea de afte, se numără printre cele mai frecvente probleme întâlnite în practica medicală. Stomatita aftoasă recurentă, cea mai întâlnită formă, afectează aproape 20% din populație.

Deși sunt considerate de multe persoane afecțiuni minore, leziunile pot afecta semnificativ activitățile de zi cu zi. Mâncatul, vorbitul și chiar spălatul pe dinți pot deveni neplăcute sau dureroase.

Când ar trebui să ne îngrijoreze o aftă

Majoritatea aftelor nu sunt periculoase și se vindecă spontan în 10-14 zile. Persistența lor este însă un semnal de alarmă important. Ulcerațiile care împiedică alimentația sau înghițirea, sunt însoțite de febră, dureri articulare, probleme oculare ori leziuni ale pielii sau persistă mai mult de două săptămâni necesită evaluare medicală.

În unele cazuri, acestea pot indica probleme precum carențe nutriționale, infecții virale, boli autoimune, reacții adverse la medicamente sau, uneori, cancer oral. La anumiți pacienți, leziunile bucale pot fi primul semn sau unul dintre simptomele unor afecțiuni sistemice importante, precum boala Behçet, bolile inflamatorii intestinale, lupusul sau bolile autoimune buloase.

Nu toate ulcerațiile bucale sunt la fel

Există mai multe tipuri de leziuni orale, iar cauzele lor pot fi diferite. Cele mai frecvente sunt aftele aftoase, care sunt benigne, dar pot reveni periodic. Alte ulcerații sunt provocate de virusuri, în special de infecțiile cu virusul herpes, sau de traumatisme produse de dinți ascuțiți, aparate dentare și proteze care nu se potrivesc corect.

Unele pot apărea ca reacție la anumite medicamente, în timp ce altele sunt manifestări ale unor boli autoimune buloase, precum pemfigusul vulgar. Ulcerațiile maligne reprezintă o categorie separată și necesită atenție medicală urgentă.

Cum stabilesc medicii cauza unei afte

Diagnosticul nu se bazează doar pe aspectul leziunii. Medicul ia în considerare mai multe informații, printre care vârsta, sexul, mediul socioeconomic, zona geografică și, bineînțeles, locul exact în care a apărut ulcerația.

Examinarea atentă a leziunii și a întregii cavități bucale este esențială. La fel de important este istoricul medical al pacientului, inclusiv medicamentele pe care acesta le folosește.

Vârsta poate oferi indicii importante. Stomatita aftoasă recurentă debutează de obicei între 10 și 29 de ani, în timp ce cancerul oral este mai frecvent întâlnit la persoanele cu vârste între 40 și 60 de ani. Vârsta nu stabilește singură diagnosticul, dar îl poate ajuta pe medic să restrângă variantele posibile.

Contează și locul în care apare leziunea. De exemplu, infecțiile recurente cu virusul herpes afectează de obicei zonele acoperite de țesut keratinizat, fixate pe os, precum cerul gurii. În schimb, aftele apar mai frecvent pe țesuturile mobile, nekeratinizate, cum sunt interiorul buzelor și al obrajilor.

O aftă dureroasă este mai gravă decât una care nu doare?

Nu neapărat. Aftele benigne pot fi extrem de dureroase. În schimb, cancerul oral aflat în stadiu incipient poate să nu provoace durere, motiv pentru care unele leziuni sunt ignorate. Există și alte caracteristici care ar trebui să atragă atenția: o bază tare sau îngroșată, sângerarea la atingere, amorțeala sau dificultatea de a mișca limba. Prin urmare, absența durerii nu înseamnă automat că o leziune este inofensivă.

Ce medicamente pot provoca afte

Da, anumite tratamente pot provoca sau agrava ulcerațiile bucale. Printre medicamentele asociate cu astfel de reacții se numără antiinflamatoarele nesteroidiene, metotrexatul, medicamentele utilizate în chimioterapie și unele tratamente imunosupresoare sau terapii biologice mai noi.

În anumite situații, leziunile din cavitatea bucală fac parte dintr-o reacție mai amplă la medicamente, care poate afecta și pielea sau mucoasele. De aceea, istoricul tratamentelor administrate este o informație importantă pentru stabilirea diagnosticului.

Legătura dintre aftele bucale, fumat și consumul de alcool

Stilul de viață și condițiile socioeconomice pot influența apariția unor leziuni orale. Studiile realizate inclusiv în India au identificat o asociere între ulcerațiile bucale și consumul de alcool, mestecatul nucii de betel și folosirea excesivă a tutunului, în special în rândul bărbaților din mediul rural. Aceste obiceiuri cresc semnificativ riscul unor afecțiuni cu potențial canceros, inclusiv carcinomul scuamos oral.

Deficitul de fier și de vitamine poate favoriza apariția aftelor

Carențele nutriționale reprezintă o altă posibilă cauză a ulcerațiilor recurente. Deficitul de fier, acid folic și vitamina B12 este cunoscut ca factor care poate contribui la apariția acestora. Identificarea și corectarea deficiențelor pot duce la ameliorarea leziunilor și la reducerea frecvenței cu care reapar.

Citește și: 7 alimente pe care să nu le mănânci când ai afte bucale

Când este necesară biopsia și la ce medic trebuie să mergi

Atunci când o aftă nu se vindecă, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru identificarea cauzei. Biopsia rămâne metoda de referință, în special pentru confirmarea unor boli autoimune sau pentru excluderea cancerului.

Diagnosticul timpuriu poate salva vieți. Evaluarea inițială poate fi făcută de un medic stomatolog sau de un medic generalist, însă leziunile persistente sau recurente ar trebui examinate, în funcție de cauza suspectată, de specialiști în medicina orală, dermatologi cu experiență în afecțiunile mucoaselor, medici ORL sau oncologi.

O leziune care nu se vindecă după două săptămâni nu ar trebui ignorată. Chiar dacă nu provoacă durere, este important să fie evaluată de un specialist.

Sursa: timesofindia.indiatimes.com

Sursa foto: Shutterstock

Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.

Daiana Matei - Redactor
Daiana Matei este o jurnalistă cu o experiență solidă în domeniul entertainmentului, activând din 2016 în presa românească. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea București și deține un masterat în Managementul Instituțiilor Mass-Media. Daiana Matei ...
citește mai mult