Când vorbim despre efectele aerului poluat asupra organismului, ne gândim în primul rând la plămâni, tuse, respirație dificilă și crize de astm. Medicii atrag însă atenția că și creierul trebuie inclus în această discuție. Acesta depinde de un flux constant de sânge bogat în oxigen, iar expunerea îndelungată la poluanți poate influența sănătatea sistemului nervos.
Particulele provenite de la mașini, fabrici, șantiere și arderea deșeurilor ajung în organism odată cu fiecare respirație. Odată pătrunse în corp, acestea pot declanșa procese inflamatorii care nu se limitează la nivelul plămânilor. Cercetătorii continuă să studieze efectele neurologice pe termen lung, însă dovezile existente ridică deja semne de întrebare privind memoria, capacitatea de concentrare și sănătatea creierului.
Dr. Aparna Gupta consideră că efectele poluării asupra creierului merită mai multă atenție.
„Sângele curat, bogat în oxigen, este important și pentru creier, iar expunerea pe termen lung la aerul poluat poate avea un impact asupra sănătății acestuia”, a declarat Dr. Gupta.
În orașele poluate, aerul conține particule fine și gaze toxice provenite din fum, gazele de eșapament, emisiile industriale și praf. Cele mai mici particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot declanșa inflamații care se pot răspândi în organism. Aceste procese pot afecta vasele de sânge și, potențial, creierul. Deoarece funcționarea acestuia depinde de o circulație sanguină sănătoasă, expunerea repetată la poluanți ar putea pune celulele nervoase sub o presiune suplimentară.
Dacă în zilele cu poluare ridicată observi că îți este mai greu să te concentrezi sau că ai dureri de cap mai frecvente, merită să fii atent la aceste manifestări. Ele nu înseamnă automat că poluarea este cauza, dar nici nu ar trebui ignorate.
„Expunerea excesivă la poluarea aerului a fost asociată cu probleme precum durerile de cap, diminuarea capacității de concentrare și tulburările de memorie”, a explicat Dr. Gupta.
Oamenii de știință analizează și posibila legătură dintre expunerea îndelungată la aer poluat, accidentul vascular cerebral și afecțiunile care afectează memoria și gândirea. Totuși, relația dintre poluare și aceste probleme de sănătate este complexă. Faptul că o persoană respiră aer poluat nu înseamnă că va dezvolta automat o astfel de afecțiune. Riscul depinde și de starea generală de sănătate și de alți factori de mediu.
Nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură. Copiii, vârstnicii și cei care au deja afecțiuni neurologice sau cardiovasculare pot fi mai vulnerabili. Creierul copiilor este încă în dezvoltare, în timp ce la persoanele în vârstă apar schimbări asociate procesului de îmbătrânire. În cazul celor care au deja probleme de sănătate, organismul poate avea o capacitate mai redusă de a face față unui factor suplimentar de stres.
Epilepsia este o afecțiune caracterizată prin activitate electrică anormală la nivelul creierului, care provoacă crize repetate. Poluarea aerului nu este considerată o cauză directă a epilepsiei și nici un factor declanșator al crizelor confirmat în mod clar.
Totuși, aerul poluat poate îngreuna respirația, poate afecta somnul și poate accentua starea de oboseală fizică. Pentru o persoană ale cărei crize pot fi favorizate de lipsa somnului, stresul fizic sau îmbolnăvire, aceste efecte pot conta.
„Pentru persoanele care suferă de epilepsie, este deosebit de important să își ia medicamentele în mod regulat și să nu uite să le administreze”, a recomandat Dr. Gupta. Pacienții trebuie să urmărească orice schimbare a tiparului obișnuit al crizelor și să nu întrerupă tratamentul sau să modifice dozele fără să discute în prealabil cu medicul neurolog.
Una dintre cele mai simple măsuri este reducerea timpului petrecut în aer liber atunci când calitatea aerului este foarte slabă. În perioadele cu poluare ridicată, este recomandat să eviți deplasările care nu sunt necesare și efortul fizic intens în apropierea drumurilor aglomerate.
Contează și calitatea aerului din locuință. În măsura posibilului, încearcă să menții un mediu interior cât mai curat și urmărește informările locale privind nivelul poluării, mai ales dacă ai deja o afecțiune medicală. Pentru persoanele cu epilepsie, Dr. Gupta recomandă și respectarea unui program regulat de somn, hidratarea corespunzătoare, administrarea medicamentelor la orele stabilite și evitarea factorilor despre care știu că le pot declanșa crizele.
Poluarea nu este doar o problemă a plămânilor. Efectele sale pot ajunge la nivelul întregului organism, inclusiv la creier. De aceea, calitatea aerului pe care îl respirăm în fiecare zi merită să fie luată în serios.
Sursa: timesofindia.indiatimes.com
Sursa foto: Shutterstock
Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.