Narcolepsia: ce este și pe cine afectează

Dacă vrei să afli ce este Narcolepsia, pe cine afectează, cum se tratează și ce e de făcut, află răspunsurile medicului Ioan Bulescu, specialist ORL cu competență în somnologie și doctor în științe medicale.

Ce se întâmplă doctore: Ce este narcolepsia?

Dr. Ioan Bulescu: Narcolepsia este o tulburare neurologică de somn care determină un nivel incapacitant de somnolență în timpul zilei. Este clasificată ca hipersomnie, un grup de tulburări de somn care au somnolența diurnă ca simptom principal. Somnolența diurnă din narcolepsie este caracterizată de “atacuri” repetate și irezistibile de somn. Aceste atacuri sunt invalidante și apar în momente neobișnuite în timpul zilei, în timpul în care pacienții merg pe stradă, mănâncă sau chiar în timp ce conduc, deși este mai frecvent ca aceste evenimente să apară în timpul activităților monotone și care nu necesită participare efectivă (uitat la televizor). Studiile arată că majoritatea cazurilor de narcolepsie sunt determinate de o scădere a nivelului de hipocretină la nivelul creierului, aceasta fiind o proteină care participă la menținerea creierului în activitate. De obicei hipocretina este conținută de un grup de celule din creier, la nivelul hipotalamusului, iar numărul acestor celule este considerat a fi redus sau inexistent la pacienți cu narcolepsie.

Recomandări

Ce ar trebui să știi despre tulburările de alimentație

Băutura care te ajută să slăbești 10 kilograme în timp record

C.S.Î.D.: Care sunt pricipalele simptome ale narcolepsiei?

Dr. I. B.: Pacienții cu narcolepsie suferă cel mai frecvent de somnolență diurnă excesivă și cataplexie.

Somnolența diurnă excesivă este primul simptom care apare, și cel mai invalidant. Este definită ca inabilitatea de a sta treaz pentru perioade normale de timp (pe toată durata zilei). Datorită stării de somnolență, pacienții au episoade repetate în care ațipesc sau adorm în timpul zilei, de obicei pentru perioade scurte, episoade care sunt de obicei odihnitoare. Cu toate acestea, nevoia de a dormi reapare o dată la câteva ore. Aceste episoade repetitive sunt caracteristice narcolepsiei, și pot diferenția această tulburare de somnolența diurnă din alte cauze (apnee în somn, lipsă de somn, insomnie).

Cataplexia este caracterizată de pierderea bruscă a tonusului muscular, de obicei localizat, însă uneori generalizat. Cel mai frecvent apare la mușchii feței, ai gâtului, sau la mușchii membrelor inferioare. Episoadele de cataplexie durează câteva secunde/ minute, cu recuperarea completă și imediată a funcției. De cele mai multe ori pierderile bruște ale tonusului sunt determinate de emoții puternice, de râs sau de surprize.

Alte simptome care pot fi întâlnite la pacienții cu narcolepsie sunt paraliziile nocturne (paraliziile de somn) , halucinațiile hipnagogice și somnul agitat. Aceste simptome apar uneori în tabloul clinic al narcolepsiei, însă pot să fie asociate și altor tulburări de somn.

Paralizia nocturnă este definită ca imposibilitatea pacientului de a se mișca sau de a vorbi chiar în momentul în care este pe punctul de a adormi, sau imediat ce se trezește.

Halucinațiile hipnagogice apar când pacientul este pe cale să adoarmă și sunt reprezentate de conștientizarea unor elemente care nu există ( voci, persoane în cameră, atingeri, etc.). Adeseori, acestea îi sperie pe pacienți, și uneori apar odată cu episoade de paralizie nocturnă.

Somnul agitat apare uneori la pacienții cu narcolepsie, iar aceștia au o imposibilitate de a menține somnul în timpul nopții și suferă de treziri repetate.

C.S.Î.D.: Pe cine afectează mai frecvent narcolepsia și care sunt consecințele acesteia pe termen lung?

Dr.I.B.: Narcolepsia afectează în general mai puțin de 1% din populația generală, având o prevalență ușor crescută la sexul masculin. Simptomele inițiale apar de obicei în adolescenți sau la adulți tineri (15-25ani) și apoi persistă pentru toată viața. Se pare că ar putea să existe o componentă ereditară în dezvoltarea narcolepsiei, astfel încât șansele de a suferi de această boală sunt mai mari la cei care au în familie pe cineva deja diagnosticat. De asemenea se pare că un indice de masă corporală crescut este frecvent asociat cu narcolepsia.

Efectele narcolepsiei sunt date de obicei de episoadele de cataplexie și de cele de ațipire în public, acestea fiind uneori greu de înțeles pentru societate. Narcolepsia este frecvent o cauză de izolare și de inadaptare socială. De multe ori apariția simptomelor și imposibilitatea de a le controla poate duce la depresie. Deși mecanismul nu este perfect cunoscut, diabetul zaharat de tip 2 poate fi asociat cu narcolepsia, posibil datorită modificărilor metabolice care apar în urma întreruperilor de somn.

C.S.Î.D.: Cum se tratează narcolepsia?

1. I.B.: Deși narcolepsia nu are un tratament specific sau curativ, simptomele și efectele pot fi ținute sub control. Schimbările regimului de viață pot ajuta în a menține starea de veghe pentru perioade acceptabile de timp. Programul de somn în timpul nopții trebuie să fie regulat, iar în tipul zilei se pot programa scurte pauze pentru somn, evitând astfel “atacurile de somn” caracteristice.

Există de asemenea tratamente medicamentoase care pot reduce intensitatea simptomelor, însă aceste scheme de tratament sunt pe termen lung, narcolepsia fiind o boală cronică. Medicația pentru narcolepsie este compusă din medicamente stimulante, similare amfetaminelor, care au rolul de a reduce somnolența diurnă, dar și substanțe care reduc apariția episoadelor de cataplexie, similare unor clase de antidepresive. Schemele de tratament sunt stabilite de medical specialist în funcție de predominanța simptomelor și de modalitatea lor de apariție.