Puține alimente sunt atât de strâns legate de ideea de „imunitate” precum usturoiul. În medicina populară, cățeii de usturoi sunt folosiți de generații întregi pentru răceală, tuse, infecții și chiar pentru prevenirea bolilor în sezonul rece.
În ultimii ani, această reputație a fost preluată și de industria suplimentelor. Capsule cu extract de usturoi, ulei de usturoi sau produse standardizate sunt promovate drept „boostere ale imunității”, uneori cu promisiunea că pot preveni răceala sau gripa.
Usturoiul are într-adevăr compuși biologic activi și există cercetări interesante asupra efectelor sale. Însă între „are proprietăți biologice” și „îți întărește imunitatea și nu te mai îmbolnăvești” este o diferență importantă.
Usturoiul (Allium sativum) este folosit de mii de ani atât ca aliment, cât și în scopuri medicinale. Documente istorice din Egipt, Grecia și India descriu utilizarea lui pentru diverse probleme de sănătate.
Reputația sa vine în special din mirosul și gustul foarte puternice, dar și din compușii sulfurați pe care îi conține.
Atunci când cățelul de usturoi este zdrobit sau tăiat, se formează alicina, unul dintre compușii care au făcut usturoiul atât de interesant pentru cercetători.
Alicina se formează atunci când usturoiul este tăiat sau zdrobit și o enzimă numită alinază intră în contact cu un compus numit aliină.
Această reacție este responsabilă în mare parte de mirosul caracteristic al usturoiului proaspăt zdrobit.
În laborator, alicina și alți compuși ai usturoiului au demonstrat proprietăți antimicrobiene și antioxidante.
De aici însă apare una dintre cele mai frecvente confuzii: un efect observat într-un experiment de laborator nu înseamnă automat că același efect se produce în organism după ce mănânci usturoi.
Expresia este folosită foarte mult, dar este prea generală.
Sistemul imunitar este extrem de complex și nu poate fi „stimulat” pur și simplu de un singur aliment.
O alimentație echilibrată, somnul, activitatea fizică, vaccinarea și controlul bolilor cronice au o importanță mult mai mare pentru funcționarea normală a sistemului imunitar.
Usturoiul poate face parte dintr-o astfel de alimentație, dar nu există dovezi suficiente că simplul consum de usturoi produce un efect major asupra imunității la o persoană sănătoasă.
Aici există cea mai interesantă, dar și cea mai limitată dovadă.
O analiză Cochrane privind usturoiul și răceala a identificat opt studii, însă doar unul a îndeplinit criteriile necesare pentru includere. Acesta a urmărit 146 de adulți timp de trei luni și a găsit mai puține episoade de răceală în grupul care a primit supliment cu usturoi decât în grupul placebo. Totuși, autorii au concluzionat că dovezile sunt insuficiente pentru a confirma efectul și că sunt necesare studii suplimentare.
NCCIH, organismul american specializat în medicina complementară, menține aceeași concluzie: există prea puține cercetări clinice pentru a spune că usturoiul previne sau tratează în mod demonstrat răceala.
Nu.
Înseamnă că nu avem suficiente dovezi clinice pentru a-i atribui un efect medical clar și predictibil.
Este posibil ca anumite componente ale usturoiului să influențeze anumite procese biologice. Este posibil ca anumite extracte standardizate să aibă efecte diferite de consumul obișnuit al usturoiului.
Dar cercetarea nu susține afirmația simplă că „mănânci usturoi și nu mai răcești”.
Aici există o explicație biochimică interesantă.
Alicina se formează în urma zdrobirii sau tăierii usturoiului. Gătirea intensă poate afecta enzima necesară formării sale.
De aceea, usturoiul proaspăt zdrobit poate avea un profil diferit de compuși față de usturoiul supus unei preparări termice îndelungate.
Totuși, faptul că un aliment conține mai mult dintr-un anumit compus nu înseamnă automat că produce un efect clinic mai mare.
Un cățel de usturoi și un supliment cu extract de usturoi nu sunt același lucru.
Suplimentele pot conține:
În plus, doza utilizată în studiile clinice poate fi mult diferită de cantitatea consumată prin alimentație.
De aceea, rezultatele obținute cu un anumit supliment nu pot fi transferate automat la usturoiul folosit în mâncare.
Cercetarea asupra usturoiului nu s-a concentrat doar pe imunitate.
NCCIH notează că anumite suplimente cu usturoi pot produce reduceri mici ale colesterolului total și LDL la persoanele cu valori crescute și pot avea efecte modeste asupra tensiunii arteriale sau glicemiei în anumite grupuri.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că usturoiul înlocuiește tratamentul prescris pentru hipertensiune, colesterol sau diabet.
Este una dintre cele mai frecvente interpretări greșite ale proprietăților sale antimicrobiene.
Alicina poate avea efecte antimicrobiene în anumite experimente, însă consumul de usturoi nu poate fi considerat un substitut pentru antibiotice.
Dacă există o infecție bacteriană care necesită tratament, usturoiul nu trebuie folosit în locul medicamentului recomandat de medic.
Nu există dovezi suficiente că usturoiul tratează gripa.
NCCIH precizează că, în general, nu există terapii complementare demonstrate ca fiind eficiente pentru gripă, iar pentru usturoi dovezile privind răceala sunt insuficiente.
Mai mult, răceala și gripa nu sunt același lucru, iar simptomele severe nu ar trebui tratate exclusiv cu remedii tradiționale.
Este foarte populară în sezonul rece.
Mierea are unele dovezi privind ameliorarea tusei, în timp ce pentru usturoi dovezile în răceală sunt mult mai limitate.
Prin urmare, dacă cineva simte că această combinație calmează tusea sau gâtul, efectul poate proveni în principal din miere și din textura siropoasă a preparatului, nu neapărat dintr-un efect antiviral demonstrat al usturoiului.
În cantitățile obișnuite din alimentație, usturoiul este considerat sigur pentru majoritatea oamenilor. Consumul excesiv, mai ales crud, poate provoca:
NCCIH menționează aceste reacții ca fiind printre cele mai frecvente efecte adverse ale consumului oral.
Aici este nevoie de mai multă prudență decât în cazul usturoiului consumat ca aliment.
Suplimentele cu usturoi pot crește riscul de sângerare și pot interacționa cu medicamente care influențează coagularea, inclusiv anticoagulante și aspirină.
Persoanele care urmează tratamente medicamentoase, în special anticoagulante, ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza doze concentrate de usturoi sub formă de supliment.
Unele remedii de pe internet recomandă introducerea usturoiului în nas pentru răceală sau aplicarea lui direct pe piele.
Aceste metode nu sunt susținute de dovezi și pot provoca iritații.
NCCIH avertizează în mod special că usturoiul crud aplicat pe piele poate produce iritații severe și chiar arsuri chimice.
Prin urmare, faptul că un ingredient este natural nu îl face automat sigur pentru orice utilizare.
Aici este partea simplă.
Usturoiul poate fi consumat ca ingredient într-o dietă variată și poate contribui la aportul de compuși vegetali bioactivi.
Îl poți folosi în:
Beneficiile sale trebuie privite în contextul întregii alimentații, nu ca efectul unui singur „aliment-minune”.
„Usturoiul previne orice răceală.”
Mit. Dovezile clinice sunt insuficiente.
„Alicina are proprietăți antimicrobiene.”
Real, inclusiv în condiții de laborator, dar acest lucru nu demonstrează că usturoiul tratează infecțiile la oameni.
„Cu cât mănânci mai mult usturoi, cu atât ai imunitatea mai puternică.”
Mit. Nu există dovezi care să susțină o astfel de relație directă.
„Usturoiul este sănătos ca parte a alimentației.”
Da. Poate face parte dintr-o dietă variată și echilibrată.
„Usturoiul poate înlocui un antibiotic.”
Mit. Nu trebuie folosit în locul tratamentului prescris pentru o infecție bacteriană.
Usturoiul este mai mult decât o simplă tradiție: conține compuși biologic activi, iar cercetările asupra lor sunt reale și interesante. Problema apare atunci când rezultatele de laborator sau studiile mici sunt transformate în promisiuni precum „îți întărește imunitatea”, „previne răceala” sau „înlocuiește medicamentele”.
În prezent, dovezile clinice privind usturoiul pentru prevenirea sau tratarea răcelii sunt insuficiente, iar cele mai serioase surse medicale recomandă prudență în interpretarea beneficiilor sale.
Asta nu înseamnă că trebuie să renunți la usturoi. Poate rămâne fără probleme într-o alimentație echilibrată, unde își are locul ca aliment bogat în compuși vegetali. Doar că este mai corect să îl privim ca pe un aliment interesant din punct de vedere nutrițional, nu ca pe un medicament pentru imunitate.
Foto: Shutterstock