Oțet pentru febră. De ce nu este recomandat acest remediu popular?

Oțetul aplicat pe piele sau folosit pentru „împachetări” este unul dintre remediile tradiționale care apar frecvent atunci când cineva are febră. În unele familii, șosetele înmuiate în oțet, compresele cu oțet sau frecarea pielii cu oțet sunt considerate metode prin care temperatura corpului ar putea fi redusă.

Problema este că nu există dovezi că oțetul aplicat pe piele tratează febra, iar metoda poate provoca iritații și poate întârzia folosirea unor măsuri adecvate atunci când acestea sunt necesare.

Citește și: Tipuri de oţet şi beneficiile oţetului pentru sănătate şi dietă!

De unde vine ideea că oțetul „scoate febra”

Remediul se bazează probabil pe senzația de răcorire produsă atunci când un lichid rece și volatil este aplicat pe piele.

Când oțetul se evaporă, pielea poate părea mai rece. Acest lucru poate crea impresia că temperatura corpului scade.

Dar există o diferență esențială între răcirea suprafeței pielii și reducerea temperaturii interne a organismului.

Oțetul poate schimba temporar senzația la nivelul pielii, fără să modifice mecanismul fiziologic care produce febra.

Febra nu este doar „căldură” care trebuie scoasă din corp

Febra apare atunci când organismul își modifică temporar temperatura-țintă, de regulă ca răspuns la o infecție sau la un proces inflamator.

Hipotalamusul, centrul de reglare a temperaturii din creier, coordonează acest proces.

De aceea, atunci când temperatura corporală crește, simpla răcire a pielii nu rezolvă cauza.

Oțetul nu poate „extrage” febra prin piele.

De ce poate părea că remediul funcționează

Dacă aplici o compresă rece sau o soluție rece pe piele, receptorii termici din piele transmit creierului senzația de răcire.

Persoana poate spune că se simte mai bine, chiar dacă temperatura măsurată intern nu s-a modificat semnificativ.

Același principiu explică de ce o cârpă rece pe frunte poate fi reconfortantă în timpul unei febre.

Confortul este real. Tratamentul febrei, însă, este altceva.

Oțetul poate irita pielea

Oțetul este o soluție acidă, iar contactul repetat sau prelungit cu pielea poate provoca iritație.

Pot apărea:

• roșeață;
• usturime;
• senzație de arsură;
• uscăciune;
• dermatită iritativă.

Riscul este mai important în cazul copiilor, deoarece pielea lor poate fi mai sensibilă.

Aplicarea oțetului pe pielea deja iritată, lezată sau cu dermatită poate agrava problema.

Ce se întâmplă dacă este folosit pe pielea copilului

Remediul este întâlnit destul de des în îngrijirea tradițională a copiilor cu febră.

Totuși, nu este recomandat să freci pielea copilului cu oțet sau să îl învelești în comprese îmbibate cu oțet.

Pe lângă lipsa unui beneficiu demonstrat asupra febrei, există riscul de iritație cutanată și de disconfort.

În cazul copiilor, vârsta, temperatura, comportamentul și simptomele asociate sunt mult mai importante decât găsirea unui remediu extern.

Nici șosetele cu oțet nu „trag febra”

Varianta cu șosete înmuiate în oțet este un alt remediu popular.

Ideea este că oțetul ar fi absorbit prin tălpi și ar reduce temperatura.

Nu există un astfel de mecanism fiziologic.

Pielea nu funcționează ca un filtru prin care oțetul ar putea ajunge în organism și să elimine cauza febrei.

Dacă șosetele sunt reci și umede, ele pot face picioarele să se simtă reci. Atât.

Dar împachetările?

În cazul febrei, metodele de răcire agresivă nu sunt recomandate.

Organismul poate răspunde la răcirea bruscă prin frisoane. Iar frisoanele produc căldură și pot fi foarte neplăcute.

De aceea, obiectivul nu este să forțezi corpul să se răcească rapid, ci să asiguri confortul și să tratezi cauza atunci când este necesar.

Ce se poate face în schimb

Pentru o persoană cu febră, măsurile generale utile includ:

• consumul adecvat de lichide;
• odihna;
• haine lejere;
• menținerea unei temperaturi confortabile în cameră;
• evitarea învelirii excesive.

Dacă persoana este foarte inconfortabilă, medicamentele antitermice pot fi utilizate atunci când sunt potrivite pentru vârstă și situație și conform prospectului sau recomandării medicului.

Este nevoie să scazi orice febră?

Nu întotdeauna.

Febra este un răspuns al organismului, iar tratamentul urmărește în primul rând ameliorarea stării persoanei, nu neapărat aducerea imediată a termometrului la o valoare „perfect normală”.

O febră moderată în cadrul unei infecții respiratorii obișnuite poate fi monitorizată la un adult care, în rest, se simte relativ bine.

Situația este diferită atunci când febra este foarte mare, persistentă sau însoțită de simptome îngrijorătoare.

Oțetul băut pentru febră este o altă problemă

Unele remedii populare recomandă consumul de oțet diluat pentru diverse afecțiuni.

Nu există motive să folosești oțetul ca tratament pentru febră.

Consumul unor cantități mari de oțet poate irita tractul digestiv și poate afecta smalțul dentar.

Nu este o metodă de reducere a temperaturii corporale.

Dar dacă oțetul este folosit în baie?

Nici baia cu oțet nu reprezintă un tratament recomandat pentru febră.

O baie foarte rece poate provoca frisoane și disconfort, în timp ce apa prea fierbinte poate crește senzația de căldură și poate favoriza deshidratarea.

Pentru confort, apa călduță poate fi mai plăcută, dar baia nu tratează cauza febrei.

Când febra necesită consult medical

Este important să nu atribuim automat orice febră unei simple răceli.

Solicitarea sfatului medical este importantă dacă apar:

• dificultăți de respirație;
• durere în piept;
• confuzie sau somnolență neobișnuită;
• rigiditate a cefei;
• erupție cutanată neobișnuită;
• vărsături persistente;
• semne de deshidratare;
• febră foarte mare;
• febră care persistă sau se agravează.

La sugari și copiii mici, recomandările sunt diferite în funcție de vârstă, iar febra poate necesita evaluare medicală mai rapidă.

De ce aceste remedii continuă să fie folosite

Remediile tradiționale sunt transmise în familie tocmai pentru că uneori oferă o experiență perceptibilă.

Oțetul rece pe piele poate da senzația de răcorire. O compresă rece poate fi confortabilă. Odihna poate coincide cu momentul în care febra începe oricum să scadă.

Este ușor, astfel, ca ameliorarea naturală a bolii să fie atribuită remediului.

Faptul că cineva a folosit o metodă și s-a simțit mai bine după câteva ore nu demonstrează că metoda a redus febra.

Oțetul aplicat pe piele, șosetele cu oțet și împachetările cu oțet nu sunt metode demonstrate pentru scăderea febrei. Senzația de răcorire poate fi reală, însă aceasta nu înseamnă că temperatura internă a organismului scade sau că este tratată cauza febrei.

Mai mult, oțetul poate irita pielea, iar metodele tradiționale pot deveni problematice atunci când sunt folosite în locul monitorizării temperaturii și al evaluării simptomelor.

În cazul febrei, mult mai important decât „scoaterea” temperaturii prin piele este hidratarea, confortul, monitorizarea stării generale și identificarea cauzei atunci când simptomele sunt importante sau persistente.