Chimionul este o plantă medicinală bienală care creşte în regiuni de munte sau regiuni deluroase, în zone cu umiditate ridicată. Pentru a se dezvolta armonios şi a produce fructe aromate are nevoie de lumină şi căldură, de mult soare.
Tulpinile sunt ramificate, florile sunt mici de culoare roşie sau albă. Fructele sunt achene arcuite, cu formă de semilună, oval-alungită, de culoare brună-cenuşie. Florile se recoltează în luna iulie, când fructele au deja o coloraţie brună. Pentru a nu se scutura fructele, se recomandă ca recoltarea să se facă rapid.
Spre deosebire de chimen, de la chimion, în fitoterapie se utilizează fructele, nu seminţele.
Fructele conţin ulei volatil format din carvonă, limonen, dehidrocarvonă, dihidrocarveol, lipide, substanţe albuminoide, substanţe minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc.
Chimionul este galactogog, antispastic, astringent, antimicrobian. Datorită aromei sale, chimionul se utilizează şi în alimentaţie în preparatele culinare.
Fructele de chimion sunt indicate în bronşite, colici intestinale (inclusiv la sugari), constipaţii, meteorism, colon iritabil, diaree, colite, sindrom dispeptic gastric, fluidificarea secreţiilor gastrice, laringite, bronşite, dureri menstruale, urticarii – sub formă de infuzie sau pulbere.