Venlafaxină Arena EP, 37,5 mg / 75 mg / 150 mg, capsule cu eliberare prelungită

Ce este Venlafaxină Arena EP şi pentru ce se utilizează

Venlafaxină Arena EP este un antidepresiv care face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori de preluare a serotoninei şi norepinefrinei (SNRJ). Acest grup de medicamente este utilizat pentru a trata depresia şi alte probleme cum ar fi tulburările anxioase. Se consideră că persoanele care suferă de depresie şi/sau anxietate au niveluri mai scăzute de serotonină şi noradrenalină în creier. Modul de acţiune al antidepresivelor nu este pe deplin înţeles, dar ele pot fi benefice prin creşterea nivelurilor de serotonină şi noradrenalină din creier.

Venlafaxină Arena EP este un tratament destinat adulţilor cu depresie. Venlafaxină Arena EP este totodată şi un tratament destinat adulţilor cu următoarele tulburări de anxietate: tulburare anxioasă generalizată, tulburare anxioasă socială (teamă faţă de situaţiile sociale sau evitarea acestora) şi tulburare de panică (atacuri de panică). Tratamentul corespunzător al depresiei sau al tulburărilor de anxietate este important pentru a vă ajuta să vă simţiţi mai bine. Dacă acestea nu sunt tratate, starea dumneavoastră ar putea persista, devenind mai gravă şi mai greu de tratat.

Înainte să luaţi Venlafaxină Arena EP

Utilizarea Veuiafaxină Arena EP eu alimente şi băuturi

Venlafaxină Arena EP trebuie luat cu alimente (vezi pct. 3 „CUM SĂ LUAŢI VENLAFAXINĂ ARENA EP”).

Trebuie să evitaţi consumul de alcool pe perioada cât luaţi Venlafaxină Arena EP.

Sarcina şi alăptarea

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă sau dacă încercaţi să rămâneţi gravidă. Trebuie să folosiţi Venlafaxină Arena EP numai după ce discutaţi beneficiile potenţiale şi potenţialele riscuri pentru copilul dumneavoastră nenăscut cu medicul dumneavoastră.

Asiguraţi-vă că medicul şi/sau moaşa dumneavoastră ştiu că luaţi Venlafaxină Arena. Când sunt administrate în timpul sarcinii, medicamente similare (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei = ISRS) pot creşte riscul de apariţie la copii a unei afecţiuni grave, numită hipertensiune arterială pulmonară persistentă a nou-născutului, care determină la copil o respiraţie rapidă şi un aspect albăstrui al pielii. Aceste simptome apar de obicei în primele 24 ore după naştere. Dacă observaţi acest lucru la copilul dumneavoastră trebuie să contactaţi imediat medicul şi/sau moaşa dumneavoastră.

Venlafaxină Arena EP trece în laptele matern. Există riscul apariţiei unor efecte asupra copilului. Prin urmare, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră iar acesta va decide dacă trebuie să întrerupeţi alăptarea sau tratamentul cu Venlafaxină Arena EP.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi scule şi utilaje decât după ce deveniţi conştient de modul în care vă afectează Venlafaxină Arena EP.

Cum să luaţi Venlafaxină Arena EP

Utilizaţi întotdeauna Venlafaxină Arena EP exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza uzuală iniţială recomandată pentru tratamentul depresiei, tulburării anxioase generalizate şi a tulburării anxioase sociale este de 75 mg pe zi. Doza poate fi crescută treptat de către medicul dumneavoastră, după necesităţi, până la o doză maximă de 375 mg pe zi pentru depresie. Dacă urmaţi tratament pentru tulburare de panică, medicul dumneavoastră va începe cu o doză mai mică (37,5 mg), apoi va creşte doza treptat. Doza maximă pentru tulburarea anxioasă generalizată, tulburarea anxioasă socială şi tulburarea de panică este de 225 mg pe zi.

Luaţi Venlafaxină Arena EP aproximativ la aceeaşi oră a zilei, fie dimineaţa, fie seara. Capsulele trebuie înghiţite întregi, cu lichid, şi nu trebuie deschise, zdrobite, mestecate sau dizolvate.

Venlafaxină Arena EP trebuie luat împreună cu alimente.

Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii discutaţi cu medicul dumneavoastră, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o doză diferită de Venlafaxină Arena EP.

Nu încetaţi să luaţi Venlafaxină Arena EP fără să discutaţi cu medicul dumneavoastră (vezi pct. „Dacă încetaţi să luaţi Venlafaxină Arena EP”).

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Venlafaxină Arena EP

Apelaţi imediat medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă aţi luat o cantitate de Venlafaxină Arena EP mai mare decât cea prescrisă de medicul dumneavoastră.

Daeă uitaţi să luaţi Venlafaxină Arena EP

In cazul în care aţi uitat o doză, luaţi-o deîndată ce vă aduceţi aminte. Dacă, însă, este timpul să luaţi următoarea doză, săriţi doza uitată şi luaţi numai o singură doză, ca de obicei. Nu luaţi o cantitate zilnică de Venlafaxină Arena EP mai mare decât cea care v-a fost prescrisă pentru o zi.

Dacă încetaţi să luaţi Venlafaxină Arena EP

Chiar dacă vă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi tratamentul şi nu reduceţi doza fără a fi sfătuit în acest sens de către medicul dumneavoastră. Atunci când medicul dumneavoastră va considera că nu mai aveţi nevoie de tratamentul cu Venlafaxină Arena EP, vă va cere să reduceţi treptat doza până la oprirea completă a tratamentului. Se ştie că la oprirea tratamentului cu Venlafaxină Arena EP apar reacţii adverse, în special atunci când tratamentul cu Venlafaxină Arena EP este oprit brusc sau doza este redusă prea rapid. Unii pacienţi pot avea simptome cum ar fi oboseală, vertij, ameţeală, dureri de cap, insomnie, coşmaruri, gură uscată, pierderea apetitului, greaţă, diaree, nervozitate, agitaţie, confuzie, zgomote în urechi, senzaţie de furnicături sau, rareori, de şoc electric, slăbiciune, transpiraţii, accese sau simptome de tip gripal.

Medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la felul cum trebuie să opriţi treptat tratamentul cu Venlafaxină Arena EP. Dacă aveţi oricare din aceste simptome sau oricare alte simptome supărătoare, cereţi sfatul medicului dumneavoastră.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Venlafaxină Arena EP poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii alergice

în cazul în care intervine vreunul din evenimentele de mai jos, nu mai luaţi Venlafaxină Arena EP. Spuneţi imediat medicului sau mergeţi la serviciul de urgenţă al celui mai apropiat spital:

• Apăsare în piept, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie
• Tumefierea feţei, gâtului, mâinilor sau picioarelor
• Stare de nervozitate sau anxietate, ameţeală, senzaţie de palpitaţii, înroşire bruscă a pielii şi/sau senzaţie de încălzire
• Erupţii grave pe piele, mâncărime sau urticarie (zone ridicate de piele, înroşite sau palide, care adeseori dau senzaţie de mâncărime)

Reacţii adverse grave

Dacă observaţi semne ale oricăreia dintre următoarele reacţii, aţi putea avea nevoie de asistenţă medicală de urgenţă:

• Probleme cu inima, cum ar fi bătăi de inimă rapide sau neregulate, creşterea tensiunii arteriale
• Probleme cu ochii, cum ar fi vedere înceţoşată, pupile dilatate
• Probleme cu nervii cum ar fi ameţeală, furnicături, tulburări de mobilitate, accese sau atacuri
• Probleme de ordin psihiatric cum ar fi hiperactivitate şi euforie
• Probleme date de oprirea tratamentului (vezi pct. „CUM SĂ LUAŢI VENLAFAXfNĂ Arena EP”, „Dacă încetaţi să luaţi Venlafaxină Arena EP”).

Lista completă a reacţiilor adverse

Frecvenţa (probabilitatea apariţiei) reacţiilor adverse este clasificată după cum urmează:

Foarte frecvente  Afectează mai mult de 1 utilizator din 10
Frecvente  Afectează 1 până la 10 utilizatori din 100
Mai puţin frecvente  Afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
Rare  Afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000
Cu frecvenţă necunoscută Frecvenţa nu poate fi  estimată pe baza datelor disponibile

• Tulburări ale sângelui

Mai puţin frecvente: vânătăi; scaune (fecale) negre de culoarea şi consistenţa gudronului, sau sânge în scaun, care pot fi un semn de sângerare internă

Cu frecvenţă necunoscută: reducerea numărului de plachete sanguine, ceea ce generează un risc crescut de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor; tulburări sanguine care pot genera un risc crescut de infecţie

• Tulburări de metabolism/nutriţie

Frecvente: scădere în greutate, creşterea colesterolului Mai puţin frecvente: creştere în greutate Cu frecvenţă necunoscută: modificări minore ale nivelurilor enzimelor hepatice în sânge; scăderea nivelurilor de sodiu în sânge; mâncărimi, îngălbenirea pielii sau ochilor, urină de culoare închisă sau simptome de tip gripal, toate acestea putând fi simptome ale inflamaţiei ficatului (hepatită); stare de confuzie, acumulare excesivă de apă în organism (sindrom cunoscut şi sub denumirea de SIADH); producţie anormală de lapte

• Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: gură uscată; dureri de cap

Frecvente: vise anormale; scăderea libidoului; ameţeală; creşterea tonusului muscular; insomnie; nervozitate; furnicături; sedare; tremor; confuzie; senzaţia de separare (sau detaşare) de propria persoană şi de realitate

Mai puţin frecvente: lipsa sentimentelor sau emoţiilor; halucinaţii; mişcări involuntare ale muşchilor; agitaţie; tulburări de coordonare şi echilibru

Rare: o senzaţie de nelinişte sau incapacitatea de a rămâne aşezat sau nemişcat; accese sau atacuri; stare de supraexcitare sau de euforie

Cu frecvenţă necunoscută: temperatură ridicată asociată cu rigiditate musculară, confuzie sau agitaţie şi transpiraţii precum şi mişcări spasmodice ale muşchilor, care nu pot fi controlate – toate acestea pot reprezenta simptomele unor stări grave precum sindromul neuroleptic malign; stare de euforie, somnolenţă, mişcări rapide susţinute ale ochilor, stângăcie în mişcări, stare de nelinişte, senzaţie de beţie, transpiraţii sau rigiditate musculară, care reprezintă simptomele sindromului serotoninergic; stare de dezorientare şi confuzie, adesea însoţită de halucinaţii (delir); rigiditate, spasme şi mişcări involuntare ale muşchilor; gânduri de a vă face rău singur sau a vă lua viaţa

• Tulburări ale văzului şi auzului

Frecvente: vedere înceţoşată

Mai puţin frecvente: alterarea simţului gustativ; zgomote în urechi (tinnitus) Cu frecvenţă necunoscută: dureri oculare severe şi scăderea sau înceţoşarea vederii

• Tulburări cardiace şi circulatorii

Frecvente: creşterea tensiunii arteriale; înroşire; palpitaţii

Mai puţin frecvente: senzaţie de ameţeală (în special atunci când vă ridicaţi prea repede în picioare), leşin, bătăi de inimă rapide

Cu frecvenţă necunoscută: scăderea tensiuni arteriale; bătăi de inimă anormale, rapide sau neregulate, care pot conduce la leşin

• Tulburări de respiraţie

Frecvente: căscat

Cu frecvenţă necunoscută: tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie dificilă şi temperatură ridicată, care reprezintă simptome de inflamaţie a plămânilor, asociate cu o creştere a celulelor albe în sânge (eozinofilie pulmonară)

• Tulburări digestive

Foarte fi’ecvente: greaţă

Frecvente: scăderea apetitului; constipaţie; vomă Mai puţin frecvente: scrâşnirea dinţilor; diaree Cu frecvenţă necunoscută: durere gravă de abdomen sau de spate (care poate indica o problemă gravă a intestinului, ficatului sau pancreasului)

• Tulburări ale pielii

Foarte frecvente: transpiraţii (inclusiv transpiraţii nocturne) Mai puţin frecvente: erupţii, cădere anormală a părului

Cu frecvenţă necunoscută: erupţii pe piele care pot conduce la apariţia de băşici şi descuamarea gravă a pielii; mâncărimi; erupţii uşoare pe piele

• Tulburări ale muşchilor

Cu frecvenţă necunoscută: durere, sensibilitate sau slăbiciune inexplicabilă la nivelul muşchilor (rabdomioliză)

• Tulburări ale sistemului urinar

Frecvente: dificultăţi la urinat; creşterea frecvenţei de urinare Mai puţin frecvente: incapacitatea de a urina

• Tulburări reproductive şi sexuale

Frecvente: anomalii de ejaculare/orgasm (la bărbaţi); lipsa orgasmului; disfuncţie erectilă (impotenţă); tulburări menstruale cum ar fi sângerări crescute sau creşterea iregularităţii sângerărilor Mai puţin frecvente: anomalii ale orgasmului (la femei)

• Tulburări generale

Frecvente: slăbiciune (astenie); frisoane Mai puţin frecvente: sensibilitate la lumina solară Cu frecvenţă necunoscută: umflarea feţei sau limbii, respiraţie grea sau dificilă, adeseori însoţite de erupţii pe piele (aceasta poate fi o reacţie alergică gravă)

Uneori, Venlafaxină Arena EP cauzează efecte nedorite de care este posibil să nu fiţi conştient, cum ar fi creşteri ale tensiunii arteriale sau bătăi anormale ale inimii, sau modificări uşoare ale nivelurilor sanguine ale enzimelor hepatice, sodiului şi colesterolului. Mai rar, Venlafaxină Arena EP poate reduce funcţia plachetelor sanguine din sângele dumneavoastră, ceea ce conduce la o creştere a riscului de apariţie a vânătăilor şi sângerărilor. Prin urmare, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande să faceţi din când în când analize de sânge, în special dacă aţi luat Venlafaxină Arena EP o perioadă îndelungată.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cum se păstrează Venlafaxină Arena EP

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Venlafaxină Arena EP după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare.

Informaţii suplimentare