Testul arborelui: interpretare psihologică

• Autor: Psiholog Constantin Cornea
• Clinica Psievolution

Emile Jucker, consilier de orientare profesională, a fost cel care a folosit pentru prima dată desenul arborelui. În 1934, Schlieben G. va propune să se folosească testul arborelui pentru a pune un diagnostic. Îndrumările erau următoarele: desenează un arbore, desenează un arbore mort, înghețat, speriat, fericit, pe moarte.

Pentru interpretare, el va compara arborele desenat de subiect cu arborii desenați de acesta ulterior. El ia în considerare modul în care este pus în pagină arborele. În cazul copiilor între 4 și 7 ani, consideră că desenul în sine nu contează, ci tipul de linie folosit.

Recomandări

Cum se manifestă o mamă cu personalitate de tip dominator

10 boli care îţi afectează personalitatea

În 1948, Buck propune testul „casă-arbore-persoană”, considerând că testul arborelui poate evidenția anumite aspecte profunde ale personalității subiectului pe două paliere: 1) subiectul face asociații conștiente mai puține pe tema arborelui și mai multe pe tema casei și a persoanei și 2) subiecții sunt mai puțin suspicioși când trebuie să vorbească despre arbore, decât atunci când vorbesc despre casă și persoană.

Ulterior, C. Koch folosește testul arborelui, în special pe copii, stabilind un număr de 58 de indici, în funcție de vârsta celui care completează testul, pentru a stabili ulterior o analiză complexă a personalității.

El publică și un manual în 1937 cu numeroase date statistice despre tehnica de interpretare a desenului, dar și un studiu istorico-cultural despre ceea ce simbolizează desenul arborelui. Tot el este cel care aduce testul arborelui în psihodiagnoza persoanei, stabilind o serie de semnificații legate de modurile diferite în care un subiect poate desena arborele.

În principiu, el cerea să se deseneze doi arbori, pentru a putea astfel îndepărta erorile legate de stereotipurile școlare sau de lipsa de talent la desen a subiectului.

Renee Stora va dezvolta ulterior testul folosind instrumente statistice riguroase pentru a putea compara semnificația desenului împreună cu informațiile primite în cadrul anamnezei. Ea a mai propus desenarea a încă doi copaci, folosind în acest sens ideile lui R. Montessori și S. Spielrein.

Semnificația celor 4 arbori

Instructajul testului așa cum a fost propus de Renee Stora:

• desenează un arbore, oricare, cum dorești tu, dar să nu fie un brad
• desenează un alt arbore, oricare, cum dorești tu, dar să nu fie un brad
• desenează un arbore de vis, un alt arbore imaginar și un arbore care nu există în realitate
• acum desenează un arbore, cum dorești tu, dar cu ochii închiși

Fiecare arbore trebuie desenat pe o foaie A4, albă. Se folosește un creion și este de preferat să nu se utilizeze gumă de șters. Nu i se vor oferi subiectului instrumente ajutătoare (riglă, compas etc.).

Este important să încurajăm subiectul să deseneze așa cum își dorește, specificând-i că nu suntem interesați de calitățile lui artistice. De asemenea, subiectul nu va primi niciun fel de îndrumări sau specificații în plus pentru a face cele patru desene. Interzicerea desenării unui brad are legătură cu stereotipurile legate de pomul de Crăciun, ce pot influența calitatea evaluării ulterioare.

În rare situații, primul arbore a fost desenat cu fructe. Interesant este faptul că, cel mai des, subiecții au desenat un măr atunci când li s-a cerut în mod expres să deseneze un arbore fructifer.

Acest prim arbore evaluează comportamentul individului atunci când se află în postura de a îndeplini o sarcină neobișnuită, la care trebuie să se adapteze din mers, fără să se fi pregătit înainte. Se consideră că acesta este desenat cu gândul la impresia pe care o poate produce celuilalt, ceea ce implică evident un control a propriilor pulsiuni. Acest prim arbore este asociat cu Eul social, Eul profesional al individului.

Al doilea arbore poate semăna cu primul sau poate fi foarte diferit. Orice indicație sau sugestie poate duce subiectul într-o direcție sau alta atunci când decide să deseneze un arbore similar cu primul sau diferit. Acest al doilea arbore reprezintă Eul intim al individului, modul în care acesta se manifestă în medii familiare.

Al treilea arbore se consideră că poate reliefa și evidenția anumite dorințe nesatisfăcute alte individului și modul în care el reușește să găsească o formă de compromis între propriile dorințe și realitate. Indicația „arbore de vis” urmărește să reducă cenzura realității individului, lăsând calea deschisă pentru structurile personalității reprimate.

Al patrulea arbore, pentru care a existat indicația de a fi desenat cu ochii închiși, evidențiază conflictele vechi sau traumele arhaice care pot avea legătură cu trăirile actuale ale individului.

Interpretarea testului arborelui

Plasamentul arborelui în pagină (așezarea „normală” este în centru)

• partea dreaptă a paginii – proiecții legate de viitor, extroversie, optimism
• partea stângă a paginii – proiecții care țin de trecut, introversie, pasivitate, dependență, depresie
• partea superioară – reprezentări care țin de partea conștientă, visele, planurile de viitor, aspirații, proiecții spirituale
• partea de jos – inconștientul, relațiile cu trecutul, cu propria origine

Colțurile sunt dominate de următoarele semne:

• dreapta sus – foc, vise, aspirații, planuri
• stânga sus – aer, exteriorizare
• dreapta jos – pământul: reprezentări materiale, frici
• stânga jos – inconștientul

Semnificația cadranelor paginii:

• dreapta sus – confruntarea sau lupta cu viața și aspirațiile
• stânga sus – zona pasivității și a neimplicării
• dreapta jos – zona pulsiunilor
• stânga jos – fixații din stadiile primare

Mărimea și calitatea desenului

• dacă avem un arbore foarte mare, putem vorbi despre un entuziasm compensatoriu
• dacă imaginile din desen sunt dezorganizate, împrăștiate, putem vorbi despre tendințe de exteriorizare a unei frustrări
• dacă avem un arbore mic, atunci persoana se consideră neînsemnată, are o stimă de sine scăzută, suferă de depresie

Analiza perspectivei

• un copac schițat din câteva linii poate însemna lipsă de implicare, nepăsare, plictiseală, nesiguranță
• un copac bine conturat cu flori, frunze poate denota nevoia de suport sau de implicare

Calitatea liniilor

• se oferă subiectului o gumă și un creion și se evaluează simbolistica zonei pe care acesta decide să o șteargă: linii subțiri (denotă lipsa de încredere, insecuritate), liniile groase (agresivitate)
• liniile asupra cărora subiectul se apleacă foarte mult, prea îngrijite denotă rigiditate
• cei care desenează impulsiv denotă dorința de exteriorizare, impulsivitate

Simetria

• dacă desenul este simetric, înseamnă că vorbim de o persoană rațională. Dacă este perfect simetric, vorbim de rigiditate sau compulsivitate.
• dacă desenul nu este simetric, poate reprezenta o lipsă de control. Dacă omite anumite elemente ale desenului, poate însemna că subiectul are anumite probleme la care refuză să se gândească.

Umbrele și înnegrirea sau îngroșarea liniilor

• dacă desenează umbre – putem vorbi despre o anumite probleme (caracteristice zonei din desen) care îl fac anxios
• dacă colorează în negru sau îngroașă excesiv anumite zone, putem vorbi despre agresivitate sau frustrare

Sugestia creată de arbore – putem interpreta arborele ca fiind falnic, puternic sau caraghios?

Dacă pe trunchiul copacului avem o scorbură sau un ciot, înseamnă că în viața individului a existat un eveniment care l-a marcat profund (un accident, o operație).

Afecțiuni ce pot fi evidențiate de testul arborelui

1. Extraversiune: arbore mare, multe frunze, obiecte sau elemente desenate în frunziș sau în jurul arborelui (nevoi și vise)
2. Introversiunea: arbore mic, situat în stânga paginii (teamă de implicare, fugă de realitate), coroana complet închisă că un hublou, înnegriri (anxietate), ramuri desenate dintr-o linie, arbore în ghiveci
3. Imaturitate: arborele este desenat având baza la marginea de jos a foii, trunchi sudat, ramuri trasate dintr-o linie, forme repetitive, neîndemânare grafică. Acestea mai pot indica imaturitate afectivă sau intelectuală.
4. Debilitate: linii drepte, neregulate, forme sărace și infantile, stereotipii, ramuri și trunchi trasate dintr-o singură linie
5. Nervozitate: linii care se întrepătrund, se amestecă, se pierd în frunziș. Linii ascuțite (agresivitate), frunziș neregulat, apăsare insistentă, linii retușate și necontrolate (persoană emotivă)
6. Tendință depresivă: ramuri căzute, frunziș căzut, arbore mic cu ramuri lipsite de frunze, porțiuni înnegrite (semne de angoasă), linii discontinue (nervozitate), linii ușor trasate (lipsă de sprijin)
7. Anxietate (angoasă): presiune susținută, linii înnegrite ale solului, rădăcinilor, trunchiului, frunzișului, ramurilor, arbore lipsit de frunze sau foarte stufos
8. Impulsivitate: linii spasmodice, linii trasate în direcții opuse, ramuri în formă de tub, înnegriri
9. Agresivitate: linii și unghiuri ascuțite, înnegriri, săgeți îndreptate spre trunchi (autoagresivitate), rădăcini nuanțate
10. Nevroze și psihoze: arbore foarte mic sau foarte mare (inferioritate sau exaltare), înnegriri (anxietate, angoasă), rădăcini mari și îndreptate în jos (probleme de natură sexuală), trunchi împărțit în două (divizarea personalității), elemente sau forme inautentice (rupere de realitate), formă infantilă (regresie)
11. Probleme sexuale: linia solului în unghi, rădăcini ascuțite sau răsucite, rădăcinile arborelui înnegrite, acoperite cu tufe
12. Alcoolism: linii fine, tremurate, discontinue, coroana căzută sau lăsată (depresie), trunchi larg sau îngust (blocaje afective)