Mai mult de 50% dintre indivizi, indiferent de originea lor, comit în repetate rânduri păcate sexuale care îi privează de bucuria sexualităţii sănătoase, de împlinirea pe care numai intimitatea absolută o poate oferi.
Și cam totul pornește de la lipsa curajului de a fi liberi și de a accepta erotismul fără prejudecăţi şi fără fasoane.
Nu mergem la sexolog, nu vorbim despre viaţa noastră sexuală nici cu prietenii, nici nu membrii familiei. De fapt, nici nouă înşine nu ne recunoaştem multe dintre realităţile sexuale, dintre frici sau traume fizice.
În al doilea sezon din serialul Sex/Life, există o scenă care mi-a creat senzația de nod în stomac și câteva lacrimi în coada ochilor. Personajul principal, Billie interpretat de actrița americană de origine iraniană Sarah Shahi, îi reproșează mamei ei că s-a simțit tot timpul rușinată de propria sexualitate din cauza atitudinii ei, modului cum a tratat-o încă din adolescență, de parcă a întreține relații sexuale este nepermis.
Iar mama ei îi răspunde: „Pentru că și mie mi-a fost rușine”.
Ceea ce face parte dintr-un întreg sistem social și familial disfuncțional, care a lăsat în sufletul multor femei răni pe care nu le-au mai putut vindeca.
Sunt multe aspecte de dezbătut, însă, momentan am să mă limitez la a trece în revistă cele mai importante obstacole pe care le punem singuri în calea noastră spre o viaţă sexuală împlinită:
1. Percepţia distorsionată asupra propriului corp ne controlează activitatea sexuală
Când vine vorba despre felul cum arătăm, întotdeauna credem cu uşurinţă că nu suntem frumoase, sexy, atrăgătoare.
Este o problemă cu precădere a femeilor, iar în timpul actului sexual această percepţie poate transforma totul într-un dezastru.
Celulita de pe coapsa din dreapta, ridul de pe mâna stângă, toate aceste detalii ne pot copleşi şi ne pot face să fim absente şi nefericite.
Doar că, adevărul prin ochii bărbaţilor este în 99% dintre cazuri total diferit: dacă a existat atracţie de la început, atunci când te afli goală în faţa lui, nu poate fi decât o binecuvântare.
Spre deosebire de bărbaţi, femeile au nevoie de mult mai mult decât stimuli vizuali pentru a se simţi atrase şi excitate în mod real.
Când vine vorba despre sex, ele au nevoie de siguranţă – trebuie să se simtă relaxate şi încrezătoare în ceea ce sunt. Numai aşa pot simţi dorinţa curată, nealterată de gânduri şi griji.
Concluzia este că trebuie să învăţăm să percepem ce e mai frumos la corpul nostru, dar şi în ceea ce privește caracterul, felul nostru de a fi și de a gândi.
2. Nu împărtăşim fantezii
A accepta fanteziile ca parte din viaţa noastră este doar un mod sănătos de a cunoaşte fiinţa sexuală din noi, fiinţa sexuală completă.
Iar ca fanteziile să fie cu adevărat utile, ele trebuie împărtăşite cu partenerul: este un mod intim de a vă cunoaște reciproc.
Ceea ce nu înseamnă că trebuie să faci din ele un scop – fanteziile trebuie să rămână fantezii în exterior, dar şi în creierul tău. Păstrează-le statutul de închipuiri sexuale.
3. Masturbarea – o ruşine
Aproape 70% dintre oameni se masturbează în secret faţă de partenerii lor, iar în cazul femeilor, situaţia este mai gravă: ele au crescut cu prejudecata că femeile nu trebuie să facă asta, fiind un apanaj al masculinității.
Practica sexuală necesită exerciţiu, obişnuinţă cu propriul corp înainte de a putea cere bărbaţilor acelaşi lucru. Prin urmare, masturbarea poate fi un exerciţiu benefic.
4. Nu ne cunoaştem zonele erogene
De cele mai multe ori, bărbaţii stimulează corpul partenerei la nivel superficial, iar în cazul lor preludiul se rezumă la stimularea penisului sau la starea de aşteptare a acestei stimulări.
Doar că explorarea întregului corp e un act de igienă fizică și mintală, fiecare zonă din corp te poate surprinde pozitiv.
Terminaţiile nervoase erogene au capacitatea de a elibera oxitocină, acelaşi hormon pe care creierul îl eliberează în timpul orgasmului. Bineînţeles, dacă sunt stimulate prin masaj.
Citește și: La ce sunt atenți bărbații în timpul sexului?