Violenţa domestică: interviu exclusiv cu un avocat care apără femeile abuzate

Violenţa domestică este un subiect destul de discutat în ultima perioadă, mai ales că legislaţia are anumite lacune şi este introdusă destul de recent. Sunt multe femei care suportă un comportament abuziv al partenerului pentru că nu au unde să plece, nu le ţine nimeni partea (mai ales că în societatea noastră există încă mentalitatea că bărbatul nu loveşte fără să fie provocat de femeie), nu ştiu care le sunt drepturile. Există, însă şi organizaţii care sunt alături de astfel de femei abuzate şi le ajută să iasă din relaţii toxice şi abuzive.
Violenţa domestică: interviu exclusiv cu un avocat care apără femeile abuzate

Violenţa domestică este un subiect destul de discutat în ultima perioadă, mai ales că legislaţia are anumite lacune şi este introdusă destul de recent. Sunt multe femei care suportă un comportament abuziv al partenerului pentru că nu au unde să plece, nu le ţine nimeni partea (mai ales că în societatea noastră există încă mentalitatea că bărbatul nu loveşte fără să fie provocat de femeie), nu ştiu care le sunt drepturile. Există, însă şi organizaţii care sunt alături de astfel de femei abuzate şi le ajută să iasă din relaţii toxice şi abuzive.

Iar în astfel de ONG-uri sunt femei puternice care le oferă celor abuzate un sprijin real, informaţii pertinente şi le încurajează şi le sprijină să fie independente. Mirela Bărbuşoiu, avocat, este una dintre ele. Am cunoscut-o la Fundaţia Casa Blu. Cunoscând pe sălile tribunalelor femei aflate în relaţii violente, pe care le-a reprezentat în procese, şi-a dorit să poată face mai mult pentru ele, să le ajute într-un mod susţinut. Aşa s-a alăturat a Fundaţiei Sensiblu în anul 2016, ca avocat în programul Casa Blu prin care sunt sprijinite femeile cu un partener violent. Mai jos un interviu pe larg despre violenţa domestică în România.

C.S.Î.D.: Cum ajung femeile la Casa Blu? Cum le ajutaţi?

Mirela Bărbuşoiu: O statistică internă ne arată că aproximativ 70% dintre dintre victime caută informaţii despre serviciile noastre pe internet sau sunt îndrumate de secţiile de poliţie sau direcţiile pentru protecţia copilului. Nu puţine au fost situaţiile când femeile au aflat unele de la altele despre noi.

În cadrul programului funcţionează un centru de consiliere cu servicii gratuite şi un adăpost temporar cu adresa secretă.
Persoanele care apelează la centrul de consiliere beneficiază de următoarele servicii: consiliere socială, prin care femeile sunt ajutate de asistentul social să îşi găsească un loc de muncă, să beneficieze de servicii medicale, de prestaţii sociale, să obţină un certificat medico-legal; consiliere psihologică individuală şi psihoterapie, prin care femeile şi copiii sunt sprijiniţi să îşi recapete încrederea şi stima de sine, să descopere noi resurse în ei înşişi şi noi mecanisme de a face faţă incidentelor violente, şi consiliere juridică, care are ca scop explicarea situaţiei juridice, întocmirea plângerilor penale împotriva agresorului, întocmirea cererilor de divorţ, obţinerea certificatului medico-legal, obţinerea ordinului de protecţie.
În adăpostul temporar, femeile şi copiii se simt în siguranţă şi pot fi găzduiţi între 1 şi 6 luni. Femeile sunt încurajate să îşi găsească un loc de muncă, să îşi continue studiile, iar copiii să urmeze o formă de învăţământ. Persoanele beneficiază de tichete sociale pentru hrană, produse de îngrijire personală, îmbrăcăminte. Pe perioada găzduirii, persoana asistată colaborează cu specialiştii implicaţi în programul Casa Blu pentru a găsi cele mai bune soluţii la problemele cu care se confruntă şi pentru a atenua efectele abuzului. La finalul şederii în adăpost, persoana asistată trebuie să fie aptă să ducă o viaţă independentă de agresor, să dobândească noi abilităţi de a face faţă unor situaţii cu potenţial violent şi să depăşească statutul de victimă, devenind un supravieţuitor.

C.S.Î.D.: Câte cazuri ajung la fundaţie?

M.B.: De la începutul programului, peste 5.000 de femei şi copii victime ale violenţei domestice au beneficiat de consiliere gratuită şi găzduire în adăpostul temporar. În medie, la fiecare 2 zile, un nou caz apelează la serviciile centrului de consiliere. Cele mai multe sunt din categoria de vârsta 31-40 ani, iar unul dintre serviciile cele mai solicitate este cel de consiliere juridică. Anual, în medie, peste 40 de beneficiare solicită consiliere juridică şi îşi manifestă explicit intenţia de a continua demersurile de natură juridică.

C.S.Î.D.: Cum este legislaţia de la noi în comparaţie cu cea din alte ţări? Am cunoscut recent preşedinta unei fundaţii ce ajută femeile victime ale violenţei domestice în Spania. Acolo aceste femei primesc un certificat de victime şi o sumă de aproximativ 300 de euro lunar de la stat. La noi cum stau lucrurile?

M.B.: Din păcate în România, chiar dacă violenţa domestică este o problemă reală şi recunoscută ca atare, incriminarea formelor acesteia este de dată recentă în legislaţia noastră penală şi civilă. Astfel, violul între soţi a fost introdus în anul 2000, agresiunea între membrii familiei fiind incriminată distinct, de asemenea, după acest an. Legea penală nu prevede în acest moment infracţiuni distincte de violenţă domestică, această sintagma putţnd fi aplicată unor acţiuni îndreptate asupra membrilor familiei.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie cuprinde o definiţie a violenţei domestice şi permite totodată victimei să solicite instanţei de judecată emiterea  unui ordin de protecţie, cerere care se judecă în regim de urgenţă şi care o poate proteja de agresor pentru o perioadă de cel mult 6 luni. De asemenea, se pot lua de către instanţa de judecată împotriva agresorului o serie de măsuri cum ar fi:  evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; limitarea dreptului de folosinţă a agresorului, numai asupra unei părţi a locuinţei comune, atunci când această poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victima, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoană protejată le frecventează ori le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora,  suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială. Pe lângă oricare dintre măsurile de mai sus, instanţa poate dispune şi obligarea agresorului la consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomandă luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Deşi insuficiente numeric şi localizate în zonele urbane, în România, există centre în care femeile pot beneficia de cazare pe o perioada determinată de timp şi de protecţie. Totuşi, puţine semnalează agresiunile poliţiei sau vreunei organizaţîi non-guvernamentale.
Putem spune că,  după ratificarea de către ţară noastră a Convenţiei de la Istanbul în anul 2016, care porneşte de la principiul TOLERANŢĂ ZERO faţă de  formele de violenţă, şi instanţele din România au început să privească altfel cazurile de violenţă domestică, în sensul că, atât la nivel de instanţa, cât şi la nivel de parchete, împotriva agresorilor au fost luate măsuri pentru protejarea victimei (pază efectivă a acesteia de către organele de poliţie, interzicerea agresorului de a părăşi localitatea de domiciliu sau de a vizită localitatea unde victima locuieşte chiar şi temporar şi, cel mai imprtant aspect, dacă agresorul încalcă în mod repetat un ordin de protecţie emis pe numele acestuia a fost trimis în judecată pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşţi şi condamnat penal).
Însă, ceea ce trebuie să conştientizăm cu toţii, atât noi, cei care apărăm victimele violenţei domestice, cât şi celelalte persoane implicate în apărarea acestor persoane, este necesitatea conlucrării între toate instituţiile şi organele statului, alături de toate organizaţiile non-guvernamentale pentru a salva viaţă victimelor.

Pagina 1 din 2
Cele mai frumoase citate despre Crăciun
Cele mai frumoase citate despre Crăciun