Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat!

De ce doare despartirea? Fiindca organismul uman e prevazut pentru conservare.
Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat!
Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat!

Toamna asta toata lumea se desparte. In jurul meu, tot mai multe cupluri, mai vechi sau mai noi, se destrama. Si asta n-ar fi chiar o tragedie, dar abia acum incepe adevarata suferinta. Cupluri disfunctionale sau cupluri solide, relatii consumate demult sau relatii aparent sanatoase, toate sfarsesc in acelasi deznodamant amar… durere!

De ce doare despartirea? Fiindca organismul uman e prevazut pentru conservare. Despartirea provoaca o grava anemie sufleteasca, ne scoate dintr-un patern aparent confortabil, ne dezechilibreaza si ne trezeste la realitate. Si atunci doare.

Femeile raman complet confuze in urma unei despartiri. Unele sunt calme si sigure pe ele, intelegand ca toate lucrurile se intampla la momentul oportun, altele se prabusesc intr-o depresie acuta bazata pe stima de sine – zero absolut, altele cauta bezmetic afectiune temporara in barbati complet nepotriviti, iar altele se cufunda in munca, proiecte si probleme de familie.

Doar pentru a fugi de inevitabila singuratate. Cred eu ca inerentele concluzii post-despartire impart femeile in doua mari categorii, cel putin pentru un timp: „Nu mai vreau sa aud never ever de barbati” vs. „Vreau sa ma indragostesc repede, de oricine si oricum, numai singura sa nu fiu”.

Ruptura, o lectie de viata

Prietenei mele, despartirea i-a cauzat o fuga alarmanta de idei: daca dimineata vrea sa cunoasca un barbat care sa-i ofere afectiunea pe care ea o merita cu varf si indesat, la pranz doreste sa castreze intreaga rasa masculina, indiferent ca-i om sau caine si seara se blameaza si se culpabilizeaza pentru tot ce nu a mers intre ei. Iar noaptea e dezastru: „Viata nu merita traita fara el!” Despartirea doare, singuratatea este apasatoare, insa acestea ar trebui sa ne fie lectii de viata.

Dincolo de acest moment al rupturii pare sa fie doar neantul, ceata unui viitor incert in care nu te poti vedea si ale carui evenimente nu le poti prefigura. Dincolo de acest moment esti doar tu, inconjurat(a) de singuratate, de tristete, de deznadejde.

Dincolo de despartire e tortura fara limite a unei contorsionari sufletesti din care nu stii cum iti vei reveni. Crezi ca s-a terminat, dar in realitate nimic nu se termina si sentimentele continua dincolo de ruptura, dincolo de durere, dincolo de despartire. Nimic nu-i pentru totdeauna, nici macar suferinta!

De cate ori am experimentat fiecare dintre noi acest moment dureros al despartirii? De multe ori si de fiecare data ne promitem sa nu mai ajungem in astfel de situatie, sa nu ne mai doara, sa invatam ceva din asta.

E straniu ca ne doare, pentru ca despartirea survine tot timpul in urma unei importante disfunctionalitati. Nimeni nu se desparte de bine! Cu toate acestea, continuam sa suferim parca mai mult dupa despartire, nepercepand-o niciodata ca pe o adevarata vindecare.

 

Pagina 1 din 2
Emilia Potenteu - psiholog
Emilia Potenteu este psiholog şi a fost colaborator al revistei şi site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”. Emilia Potenteu este autor al multor texte dedicate problemelor psihologice de cuplu, problemelor sexuale care intervin în cuplu, dar şi provocărilor pe care le ridică educaţia sexuală ... citește mai mult
Matematica sufletului pereche
Matematica sufletului pereche
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele digestive