Gabor Mate: „O persoană fără traume ar fi o abatere de la regulă în societatea noastră”

Psihoterapeutul Gabor Mate spune în noua lui carte că există două tipuri de traumă.
27.11.2022
Gabor Mate:

Gabor Mate vorbește despre traumă, boală și vindecare în „Mitul normalității”, cea mai recentă și mult așteptată carte a autorului. Autorul analizează ce este trauma, de câte feluri este – Trauma cu T și trauma cu t – ambele cauzatoare de răni profunde ce transformă copiii în adulți cu comportamente nesănătoase ce le perturbă echilibrul emoțional.

Trauma preverbală

Plecând de la afirmația psihiatrului Bessel van der Kolk care a spus că „Toate traumele sunt preverbale„, Gabor Mate dezvoltă în două sensuri: „În primul rând, rănile psihice pe care le suferim ne sunt adesea provocate înainte ca creierul nostru să fie capabil să formuleze orice fel de narațiune verbală”. Ca în cazul propriu, continuă autorul. „În al doilea rând, chiar și după ce devenim înzestrați cu limbaj, unele răni sunt imprimate în regiuni ale sistemului nostru nervos care nu au nicio legătură cu limbajul sau conceptele”. Gabor Mate spune că aceste răni care au luat naștere în perioada non verbală rămân imprimate în diverse regiuni ale creierului, dar și ale corpului, atât de profund, încât cuvintele și gândurile nu le pot accesa direct. Autorul le numește nivel „subverbal” al raumei. Și îl aduce în discuție și pe Peter Levine care spune că „memoria conștientă, explicită, este doar vârful proverbial al unui iceberg foarte adânc și puternic. Abia dacă face aluzie la straturile scufundate ale experienței primare implicite care ne mișcă în moduri pe care mintea conștientă poate doar să și le imagineze.”

Ce este trauma în viziunea lui Gabor Mate

Concepția recunoscută de societate ca fiind traumă se referă la evenimente cataclismice, abuzuri și neglijență gravă ori război. Ceea ce „împinge trauma spre domeniul anormalului, al neobișnuitului, al excepționalului”, spune Mate care crede că societatea se înșală amarnic atunci când vede oamenii traumatizați ca fiind un procent mic, aproape nesemnificativ.  „O persoană fără traume ar fi o abatere de la regulă în societatea noastră”, pune psihoterapeutul punctul pe i. Mai degrabă, spune autorul, ar trebui să ne întrebăm cu toții unde ne încadrăm fiecare dintre noi în spectrul larg și surprinzător de cuprinzător al traumei, pe care dintre numeroasele sale semne le-am purtat toată viața sau mare parte din ea și care a fost impactul, dar și ce posibilități s-ar deschide dacă am deveni mai familiari, chiar intimi, cu ele?

Gabor Mate spune că el folosește cuvântul „traumă” în sensul unei răni interioare, o ruptură sau o divizare de durată în interiorul sinelui din cauza unor evenimente dificile sau dureroase. Așadar, trauma este ceea ce se întâmplă în interiorul cuiva ca urmare a evenimentelor dificile sau dureroase care se abat asupra sa, nefiind vorba de eveniment în sine. „Trauma nu este ceea ce ți se întâmplă, ci ceea ce se întâmplă în interiorul tău.”

Trauma este o „rană psihică, depusă în sistemul nostru nervos, în minte și în corp, care durează mult după incidentul (sau incidentele) care a(u) avut loc, putând fi declanșată în orice moment.” În viziunea autorului, trauma este o constelație de greutăți compusă din:

  • rana în sine
  • emoțiile nerezolvate (poverile reziduale pe care rănile noastre le impun asupra trupurilor și sufletelor noastre)
  • strategia de supraviețuire și gestionare a durerii pe care o dictează
  • scenariile tragice sau melodramatice ori nevrotice pe care le trăim involuntar
  • prețul pe care acestea îl au asupra corpului nostru.

 

Când rana nu se vindecă de la sine, ea fie rămână deschisă, fie se cicatrizează, spune medicul Gabor Mate. Dacă rămâne deschisă „reprezintă o sursă continuă de durere și un loc în care putem fi răniți iar și iar la cel mai mic stimul.” În acest caz, devenim hipervigilenți și ne limitează „în capacitatea noastră de a ne mișca flexibil și de a acționa cu încredere, pentru a nu fi răniți din nou.”  Cicatricea, spune autorul, este preferabilă, „oferind protecție și menținând țesuturile împreună”, însă este rigidă, ca o carapace, inflexibilă, incapabilă să crească, e ca o zonă amorțită.

În ambele cazuri, subliniază Gabor Mate – și când rana rămâne deschisă, dar și când se transformă în cicatrice – trauma nerezolvată e ca o constrângere în viața noastră, ea ne oferă o viziune distorsionată a vieții, a lumii, a oamenilor, a noastră. Până când nu va fi rezolvată, trauma ne va ține blocați în trecut, furându-ne momentul prezent, limitându-ne existența, spune Mate. Trauma e o barieră în calea creșterii. Ea „distruge sentimentul de valoare al unei persoane, otrăvește relațiile și subminează aprecierea pentru viața însăși.”

Sunt cuvinte de o importanță colosală pentru înțelegerea traumei, pentru conștientizarea și vindecarea ei. Pentru că „trauma este probabil cea mai evitată, ignorată, subestimată, negată, neînțeleasă și netratată cauză a suferinței umane”, așa cum îl citează Gabor Mate pe Peter Levine, unul dintre cei mai mari specialiști pe traumă, în domeniul psihologiei.

 

 

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt peste 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd ... citește mai mult
Recomandare video
Salată cu paste și jambon de curcan
Recomandări: