Familia și prietenii (90%), starea de spirit (90%) și starea fizică (88%) sau stima de sine (88%) sunt factorii ce influențează calitatea vieții românilor (studiu)

Calitatea vieții românilor a fost cercetată recent.
18.12.2021
Familia și prietenii (90%), starea de spirit (90%) și starea fizică (88%) sau stima de sine (88%) sunt factorii ce influențează calitatea vieții românilor (studiu)

Calitatea vieții românilor și obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra acesteia au fost cercetate într-un un studiu recent realizat de Centrul pentru Informare, Prevenire, Risc și Analiză. Studiul realizat pe un eșantion de 813 persoane, bărbați și femei cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet, arată că zilnic facem alegeri care ne influențează viața atât la nivel personal, cât și la nivel social. Despre cât de mult contează pentru români somnul, sportul, alimentația, plăcerile și pasiunile lor și mulți alți factori esențiali pentru binele personal, am stat de vorbă cu Costi Bratu, președintele CIPRA.

 

 

Ce se întâmplă doctore: Ce presupune calitatea vieții, care sunt indicatorii prin care o măsurăm?

Costi Bratu: Deși, la o primă vedere, calitatea vieții poate fi percepută ca fiind diferită pentru fiecare individ în parte, având drept punct de plecare nevoile primare sau personale, există câteva aspecte generale care ne influențează pe toți și care depind foarte mult de societatea în care trăim și mai ales de felul în care ne raportăm la aceasta. Raportându-se la nevoile actuale ale societății de consum, Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză a identificat cinci piloni care influențează și modifică binele general: somnul, alimentația, sportul, echilibrul între viața personală și cea profesională și momentele de răsfăț, care ar trebui tratate cu moderație.

 

C.S.Î.D.: Cum stă România la capitolul calitatea vieții?

C.B.: Conform studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, care a fost și punctul nostru de plecare pentru studiu, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană și locul 44 la nivel mondial în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială. Este o poziție îngrijorătoare, care demonstrează faptul că nu ne preocupă prea mult să ne fie mai bine sau indică faptul că neglijăm aspecte importante ale vieții care, reglate și calibrate, ne-ar putea aduce o mai mare satisfacție și mult mai mult echilibru și predictibilitate în ceea ce privește mediul în care trăim. E adevărat că, în ultimii ani, foarte multe lucruri s-au schimbat în bine, că facem eforturi la nivel înalt să oferim lucruri, experiențe și locuri care creează confort, dar, în egală măsură, suntem conștienți că acești ani pandemici și, pe alocuri, indiferența au “sabotat” acest bine comun.

 

C.S.Î.D.: În afară de pandemie, cu care toți suntem datori să luptăm în mai mică sau mai mare măsură, care sunt motivele pentru care ne situăm pe un loc atât de jos și cum putem crește calitatea vieții?

C.B.: Studiul nostru a relevat faptul că principalii factori care determină calitatea vieții sunt familia și prietenii (90%), starea de spirit (90%) și starea fizică (88%) sau stima de sine (88%). Dacă acestea sunt influențate în mod negativ de alte variabile cum ar fi situația pandemică, spre exemplu, care ocupă și ea un loc fruntaș în topul factorilor de stres, după cum spuneam, de situația financiară, de stresul provocat la job sau de o sănătate precară, se pot produce dezechilibre psiho-emoționale care duc la disconfort și chiar la depresie sau la privarea de motivație în multe paliere ale vieții. Este un lanț al slăbiciunilor, să spunem așa, pentru că cele enumerate mai sus sunt verigi care-i influențează pe toți oamenii din jurul nostru, nu doar pe noi. Pe toți cei cu care petrecem mult timp acasă, pe cei cu care interacționăm la job, pentru că dacă unul dintre acești factori înregistrează dezechilibre mari, acest lucru se va observa în toate activitățile noastre de zi cu zi. Propagate în mediul personal, familial sau social, acestea nu fac decât să încetinească însănătoșirea societății și așa șubrezită de vremuri. Ca să urcăm în top trebuie să facem un efort conjugat să creștem calitatea vieții îmbunătățind pilonii de mai sus, iar asta nu se poate realiza decât împreună, cu ajutorul societății și al fiecăruia dintre noi în parte. Să fim mai conștienți atunci când ne raportăm la societate, să nu mai fim indiferenți. Să încercăm să găsim acel echilibru care ne avantajează pe noi, car care nu implică sacrificii și nici nu afectează pe nimeni. Să nu mai fim egoiști și să fim mai conștienți cu privire la ceea ce consumăm, cât dormim, câtă mișcare facem, cât de des mergem la controale de sănătate, ce ne face fericiți, cum să protejăm mediul, cum să ne tratăm unii pe alții. E greu să educăm adulți, e greu să ne schimbăm obiceiurile, dar nu e niciodată târziu să ne documentăm și să încercăm să naștem și să creștem măcar de acum încolo o societate mai sănătoasă prin noile generații care, din câte am observat și în studiu, se raportează diferit la societatea de consum.

 

C.S.Î.D.: Unul dintre aspectele tratate de studiu este echilibrul între viața profesionala și cea personală. Ce înseamnă pentru români acest lucru?

C.B. : În primul rând trebuie să ținem cont că acest echilibru este perceput diferit de fiecare dintre noi, dar un element comun există, totuși, tradus prin faptul că ar trebui să obținem același tip de satisfacție în ambele sfere ale vieții. Să fim mulțumiți și împliniți și acasă, și la job. E greu, pentru că, în general, mai toată lumea crede că timpul ar fi de vină, că el trădează sau validează acest echilibru, dar nu este despre a petrece același timp acasă sau la job ca să nu supărăm pe nimeni, ci cât de multă satisfacție personală ne oferă atunci când vine vorba despre viața personală și cât de eficienți suntem și ce rezultate obținem în domeniul profesional fără a ajunge la burnout. Dacă ar fi să vorbim în procente, rezultatele studiului arată că 41% din cei intervievați au indicat ca factor determinant al echilibrului personal-profesional curajul de a face schimbări. În plus, 51% dintre ei cred că e nevoie de o organizare mai bună, astfel încât să existe timp suficient și pentru profesie, și pentru viața personală, iar 43% cred că un factor determinant al acestui echilibru ar fi un plus de timp dedicat pasiunilor. Reiese, așadar, faptul că puterea de schimbare rămâne în noi, că de noi depinde o mai bună organizare, motivația de a schimba ceva atunci când vedem că nu suntem pe drumul cel bun și neglijăm familia sau jobul și dozarea timpului în așa fel încât pasiune să nu se traducă niciodată prin presiune.

 

C.S.Î.D.: E o linie fină între plăceri vinovate și vicii. Cum facem să tratăm cu moderație lucrurile care ne fac plăcere, astfel încât să nu ne afecteze calitatea vieții?

C.B.: Aceste plăceri vinovate, cum le numim, au rostul lor. Nu putem să le excludem din viețile noastre, așa cum trebuie să fim foarte atenți cum le abordăm. Vorbim aici de consumul de alcool, produse din tutun, zahărul sau alte produse care, consumate în exces, modifică considerabil sănătatea noastră și, implicit, calitatea vieții. Considerăm că nu cenzurarea sau excluderea este soluția, ci tratarea cu moderație a tuturor acestor plăceri, pentru că, la nivel psihic avem nevoie de ele, fac parte atât din viața noastră personală, cât și din cea socială.

 

C.S.Î.D.: Și cum se raportează românii la aceste plăceri vinovate?

C.B.: Cifrele obținute arată că 43% dintre români obișnuiesc să consume țigări tradiționale, dintre care 31% au menționat că le consumă zilnic, în timp ce 12% consumă săptămânal sau ocazional. În ceea ce privește alcoolul, 1 din 5 respondenți declară că obișnuiesc să consume alcool de câteva ori pe săptămână. Când sunt la o petrecere obișnuiesc să consume, în medie, 3.1 pahare. Iar 13% dintre cei intervievați au declarat că nu obișnuiesc să consume alcool. Însă, din ce în ce mai mulți români sunt conștienți de impactul acestora asupra sănătății și caută alternative pentru a reduce potențialele riscuri.

 

 

C.S.Î.D.: Un alt factor important care ne influențează direct sănătatea este nutriția. Ce spun românii despre felul în care abordează alimentația?

C.B.: Știm cu toții că, în perioada comunistă, acest domeniu a fost puternic afectat și poate cei care se raportează la anii aceia grei au o abordare diferită și în prezent. Dacă vorbim despre cei mai cosmopoliți, să spunem așa, și despre tineri, cred că putem vedea o abordare hedonistă, în care plăcerea și curiozitatea joacă un rol important. Dacă vorbim despre cei obișnuiți să facă provizii, putem vedea că e mai importantă cantitatea decât calitatea. Pentru că ne-am îndepărtat foarte mult de faptul că mâncatul ne ajută să avem energie peste zi și previne malnutriția. Acum mâncatul e adesea o experiență senzorială, este o competiție a gusturilor, nu mai este o nevoie primară. Facem provizii și frigiderul nostru ajunge să arate ca peștera lui Ali Baba. În termeni de cifre, 64% dintre respondenții studiului au declarat că mâncarea pe care o consumă le oferă o stare de bine și le livrează necesarul din totalul energetic zilnic, în timp ce 62% dintre aceștia consideră că alimentația îi ajută la menținerea stării de sănătate și 60% declară că alimentația lor este una echilibrată. 3 din 10 români obișnuiesc să bea cel puțin 2 litri de apă pe zi. Principalele aspecte care ar putea îmbunătăți calitatea alimentației sunt posibilitatea de a-și permite să cumpere tot ce își doresc (52%) – aspect menționat în mai mare măsură de femei (59%), urmată de ușurința de a găsi alimente sănătoase (40%) – mai ales în rândul celor peste 45 ani, dar și un plan alimentar detaliat pentru întreaga săptămână (35%) – aspect menționat în proporție mai mare de cei cu venituri ridicate (43%).

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Simona Fătulescu: ce probleme pot ascunde durerile de genunchi