De ce nu putem plânge?

Uneori nu putem plânge. Cu toate că nu există statistici oficiale, incapacitatea de a plânge este considerată a fi destul de comună. Se pare că foarte mulți oameni nu reușesc să își elibereze emoțiile (negative) în fața altora – sau chiar deloc. Deși nu este întotdeauna plăcut de experimentat, plânsul are avantajele sale, inclusiv capacitatea de a procesa emoțiile și de a obține sprijin de la cei din jurul nostru. Există o mulțime de cercetări care au luat amploare în ultimii ani cu privire la motivele pentru care plâng oamenii, însă foarte puține spre deloc care să vizeze și motivele pentru care anumiți oameni nu o pot face. Iată, însă, ce informații se cunosc până în prezent:

Dacă sperai să găsești un răspuns clar, ca din manual, cu privire la motivul real pentru care anumite persoane nu pot plânge, află că acest răspuns nu există, însă iată o serie de factori care pot influența sau determina acest lucru:

Trauma emoțională

Recomandări

Psih. Ligia Peters: Cum știi când este momentul să mergi la un psiholog?

Importanța relațiilor de prietenie pentru sănătatea mintală și emoțională

Traumele emoționale pot diminua exprimarea fățișă a sentimentelor. Specialiștii spun că din momentul în care cineva experimentează o traumă psihică, își poate pierde capacitatea de a plânge. Motivul implică de obicei un mecanism de apărare psihologică pentru a proteja persoana în cauză de sentimente neplăcute, fie conștient, fie total neintenționat.

Nu putem plânge și din cauze medicale

Anumite afecțiuni medicale pot afecta capacitatea de a produce lacrimi, iar dintre acestea le enumerăm pe cele mai comune: Keratoconjunctivita sicca
și sindromul Sjögren.

Tipul de personalitate

Se știe că plânsul este dificil de studiat, pentru că nu ar fi obținut în condiții normale. Cu toate acestea, echipa de cercetare a profesorului de psihologie olandez Vingerhoets a descoperit că cei care plâng în mod regulat raportează că se simt mai conectați cu persoanele din jur și, de asemenea, primesc mai mult sprijin social.

Depresia

Acest lucru este contraintuitiv și derutant. Când ne gândim la depresie, automat ne imaginăm că persoanele în cauză plâng mai mult și sunt mult, mult mai triste. Se pare că unii pacienți diagnosticați cu tulburare depresivă majoră raportează mai degrabă sentimente de gol interior și amorțire, decât tristețe. Acest lucru este valabil mai ales pentru un tip sever de depresie cunoscut sub numele de „melancolie”, în care pacientul se simte în mod regulat mai rău dimineața și experimentează o lipsă completă de satisfacție sau poftă de viață.

Factorii de mediu

Dacă trăiești într-un climat uscat sau cu foarte mult vânt, s-ar putea să observi că nu produci atâtea lacrimi. Acest lucru se întâmplă în urma faptului că uscăciunea aerului face ca lacrimile tale să se evapore rapid. O situație similară se poate întâmpla și în cazul în care aerul se umple de fum din cauza incendiilor sau a altor cauze.

Medicamentele

Anumite medicamente pot duce, de asemenea, la scăderea producției de lacrimi. Dintre acestea enumerăm: pastilele contraceptive, mai ales dacă purtați și lentile de contact, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), antihistaminicele sau decongestionantele, unele medicamente pentru tensiunea arterială.