Cum se comportă un psihopat și care sunt cauzele ce pot provoca declicul

Comportamentul criminal are o sursă, la fel ca boala psihică, adică este determinat de ceva. Gelozia, furia, lăcomia, răzbunarea, vanitatea; sunt doar câteva dintre principalele motive publice ce stau la baza comiterii unei crime.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Cum se comportă un psihopat și care sunt cauzele ce pot provoca declicul
Sursa foto: Shutterstock

Ne naştem criminali sau devenim forţaţi de un eveniment, ori de o boală psihică? Care sunt cauzele ce ne aduc aproape de prăpastie? Subiectul este vast. 

Putem începe prin a puncta existenţa demonstrată ştiinţific a cheilor comportamentale, a programării comportamentale, dar îl putem integra în discuţie şi pe Martin Edwards, care spunea aşa: trecutul agresorului poate avea partea lui de contribuţie la modul de operare folosit într-o crimă. Torey confirma afirmaţia lui Steadman şi spunea că există o mare legătură între simptomele psihice şi comportamentul criminal. Persoanele aflate sub supraveghere suferă de boli mintale, precum schizofrenie, depresie sau tulburare bipolară’, spune psihologul Radu Leca pentru CSID.

Pentru aripa împăciuitorilor, vom găsi următoarea expresie: Genetica încarcă arma, psihologia ţinteşte, iar evenimentele apasă pe trăgaci’, spune psihologul.

Comportamentul criminal are o sursă, la fel ca boala psihică, adică este determinat de ceva

„Cauzele comportamentului criminal? Gelozia (heterosexuală, homosexuală), furia, lăcomia, răzbunarea, vanitatea; sunt doar câteva dintre principalele motive publice ce stau la baza comiterii unei crime. Există subiecţi ce decid, adică planifică şi conştientizează comiterea unei crime.

Planificarea în avans a fiecărui pas se realizează în timp, având ca scop creşterea şanselor de reuşită şi reducerea riscurilor apărute. Aceşti subiecţi sunt cei care aleg, data, ora, locul, modalitatea comiterii unei crime. Dar există şi alţi subiecţi ce comit crima din furie. Aceştia vor declara în faţa procurorului: Am omorât-o din furie, mă enerva atât de tare încât…’’ , mai spune Radu Leca.

Crima îi oferă unui psihopat mari recompense emoționale, admirație pură

Alături de aceste două categorii de criminali există şi o a treia categorie patologică. Există psihopaţi pentru care crima este un stil de viaţă publică, pentru că le oferă mari recompense emoţionale, admiraţie pură şi exaltare extremă.

„Cărţile de specialitate ne spun despre psihopatie că este o dereglare mintală sau de personalitate, ce se caracterizează prin comportament antisocial, capacitate redusă de a avea remuşcări şi control comportamental redus. Ca şi celelalte maladii psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezintă din punct de vedere clinic sub forma unui spectru de manifestări cu variate grade de gravitate sau acceptabilitate socială’’, adaugă specialistul.

Psihopaţii pot ucide fără remuşcări

Cât contează activitatea creierului sau moştenirea genetică? Ce gândeşte, cum gândeşte, ce simte, cum simte că trebuie să se poarte sau să gândească un criminal?

„Toate aceste întrebări fac parte din studierea comportamentului criminal. Există specialişti în psihologie ce au studiat criminalul o viaţă. Una dintre întrebările ce primeşte zeci de răspunsuri este: Ce anume l-a făcut pe subiect să devină criminal? Ce anume a declanşat starea de furie ce a dus la comiterea uneia sau a mai multor crime?’’, mai spune psihologul Radu Leca.

Cauzele medicale ale comportamentului criminal

Cât contează hormonii? Specialiştii au testat, în timp, relaţiile dintre hormoni, testosteron, cortizon şi comportamentul criminal. Ce ştim despre testosteron?

„Testosteronul este un hormon produs de organele sexuale, care influenţează în mod decisiv dezvoltarea caracteristicilor masculine. Nivelul crescut de cortizon duce la creşterea cantităţii de glucoză din creier. Ce se obţine? Un plus de energie. Acest tip de energie este identic cu situaţia întâlnită în momentele de stres sau în momentul resimţirii unui pericol. Studiile pe adulţii violenţi au relevat un nivel scăzut de cortizol. Răspunsul îl aflăm împreună peste încă 30 de ani’’, precizează psihologul Radu Leca.

Cum se produce declicul? Pe ce fond?

„Emoţional. Psihologic. O culoare, un sunet, un cuvânt, o mişcare, un context, o poveste, o lumină, pot produce declicul, iar subiectul ajunge să acţioneze violent, atingând chiar şi violenţa extremă. Auzim despre criminali, nu şi despre modul de operare. Violenţa cu care se comite o crimă poziţionează psihologic criminalul. Din violenţa manifestată, psihologii învaţă despre comportamentul criminal’’, susţine specialistul.

Cum se manifestă comportamentul criminal/psihopatul în societate

Când urmăreşte să îşi ducă la bun sfârşit planul, psihopatul face şi spune orice. „Charismatic, jovial, glumeţ, lipsit de orice tip de inhibiţie, pozând în rebel cu cauză, psihopatul cucereşte publicul, după care atacă, în linişte sau în public. Nu toţi psihopaţii sunt violenţi, şi aici avem o reciprocitate, nu toţi oamenii violenţi sunt psihopaţi.

Psihopatul distinge clar diferenţa dintre bine şi rău, dar nu oferă importanţă alegerii. Psihopatul are foarte multe lucruri în comun cu persoanele atrase de spiritualitate. Exemplu: Creativitate, Pragmatism, Lipsa atasamentului. Poate disimula un anumit comportament? În funcţie de scopul propus, psihopatul devine orice personaj îşi doreşte. Disimularea este doar începutul”, afirmă psihologul Radu Leca.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Copilul interior: cum ajută la vindecare
Copilul interior: cum ajută la vindecare
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”