Cine câștigă în războiul minții: rutina sau spontaneitatea?

Rutina ne ajută să rămânem în echilibru, dar spontaneitatea ne îmbunătățește starea mentală de zi cu zi. Care dintre ele este mai bună?

Aparent într-un permanent război rece, cele două stiluri de a trăi sunt asemenea apei și uleiul din viața fiecăruia dintre noi. De parcă, tot timpul ar trebui să alegem pe ce drum mergem: ne dorim echilibrul și predictibilitatea rutinei, asumându-ne totodată și riscul de a trăi relativ monoton, sau riscăm totul pe cartea spontaneității?

În viețile contemporane agitate, rutina este aproape o formă de reziliență în fața impredictibilității, a tuturor pericolelor pe care nu le mai putem controla, în fața fake-news-urilor. Ea ne ajută să alegem mai facil, să nu ne mai adresăm întrebări suplimentare, să nu ne mai defocusăm de la ceea ce avem de făcut în fiecare zi. Să fim, într-un fel, mai relaxați.

Recomandări

De ce tot mai mulți oameni atractivi sunt singuri

Sindromul „Instagram”, amăgirea unei generații. Ce se ascunde, de fapt, în spatele măștii impecabile?

Dar să fie oare doar asta călătoria noastră pe acest Pământ? Ființele umane au nevoie și de factorul-surpriză care, se pare, contribuie în mare măsură la sănătatea mintală de zi cu zi.

Schimbările de program – cum ar fi să decidem, brusc, că nu mai luăm autobuzul până acasă, cum o facem în fiecare zi de ani la rând (Da!, nu avem nevoie neapărat de schimbări care să ne dea complet viața peste cap) – reduc nivelul de apatie care poate apărea în urma repetitivității și a plafonării.

Rutina și spontaneitatea nu sunt în război!

În timp ce spontaneitatea pare că ne perturbă rutina, asta nu înseamnă că trebuie să fie în război cu programul nostru zilnic. Așa cum am menționat deja, rutina este extrem de importantă pentru a ne putea relaxa, și a reduce stresul cotidian.

Dacă, însă, am elimina cu totul rutina, sănătatea noastră mintală ar avea de suferit – dar același lucru se poate întâmpla și în cazul în care ne ținem prea strâns de programul nostru. Prin urmare, cheia succesului constă, ca aproape de fiecare dată, în găsirea echilibrului între cele două trăsături ce ne pot guverna viața.

Iar primul pas este acela de a înțelege când și cu ce aspecte merită să fim spontani, unde și când e bine să ne ținem de program.

Un studiu publicat în anul 2020 în Journal of Global Health creiona o diferențiere clară între rutinele principale și cele secundare:

• Rutinele primare sunt cele de care corpul și mintea noastră au nevoie pentru a rămâne sănătoși (să mănânci alimentele potrivite, să dormi un număr suficient de ore, să ai grijă de igiena personală). Nu aici merită să fii spontan.
• Rutinele secundare, în schimb, merită să fie schimbate măcar din când în când: viața socială, modalitățile de relaxare, activitățile fizice, obiceiurile de la birou sau privind studiul. Acestea pot fi ușor modificate fără a crea mai mult stres sau alte efecte negative asupra organismului.

Impulsivitatea nu este același lucru cu spontaneitatea!

Asta nu înseamnă că orice ne vine în minte, ar putea avea și o valoare în viața noastră. Impulsivitatea are o conotație negativă, spontaneitatea nu.

Când facem ceva impulsiv, facem fără să ne gândim. Să faci ceva spontan nu înseamnă să faci ceva impulsiv, fără să gândești, ci să îți asumi cu naturalețe deciziile.

Ann Holm, coach care cu persoane cu deficiențe neurologice, a remarcat că impulsivitatea este percepută ca pe o stare de grijă, preocupare, în timp ce spontaneitatea nu este văzută deloc așa.

„Impulsivitatea este un factor care contribuie la atenția redusă, rezolvarea inadecvată a problemelor, judecata slabă sau este cauza unor răni, sau chiar a unui eveniment neurologic în sine”, a declarat Ann Holm.

În plus, potrivit psihologului clinician Linda Blair, „Nu există niciun proces de gândire în impulsivitate. Dar oamenii spontani, rămânând conectați cu intuiția lor, își răspund propriilor emoțiilor, realizează un proces logic, care durează mai mult” (citată de publicația Vox).

Așadar, când ești spontan, acțiunile tale nu vor avea un efect negativ pe viitor. Proiectează și vei afla imediat diferența dintre impulsivitate și spontaneitate.

Spontaneitatea ne poate scoate din burnout!

Societatea Mondială de Psihiatrie a publicat în 2016 un studiu care demonstra că burnout-ul apare mai ales pe fondul repetitivității: atunci când task-urile zilnice se repetă la nesfârsit, când începem să ne îndoim de abilitățile noastre profesionale, când oboseala devine cronică și când ne trezim fără un scop real în viață.

Dacă în aceste momente începem să schimbă rutinele secundare, să practicăm alte activități care ne fac plăcere, dar care ne scot din zona de confort, dopamina o să crească, și creierul va înțelege că se poate trăi și altfel. Echilibrul este totul.

Spontaneitatea reduce stresul și crează amintiri noi!

Find prinși în rutina zilnică, nu mai avem cum să trăim experiențe noi, să cunoaștem oameni noi, să ne creăm amintiri noi.

Dacă te simți stresat și schimbi paradigma, participând la activități spontane care au un factor de uimire, poate fi extrem de benefic.

Potrivit unui studiu publicat de J Pers Soc Psychol, în 2021, orice provoacă uimire, chiar și o priveliște, poate reduce stresul și îmbunătăți starea de bine.

Mai mult, spontaneitatea ne ajută să rămânem conectați cu prezentul ceea ce implică și crearea de noi amintiri. Rutina are dezavantajul de a ne duce în zona în care, făcând mereu aceleași lucruri, să nu le mai acordăm așa mare importanță, să le facem mai degrabă din inerție, deci să pierdem de fapt momentul prezent. Asemenea fenomenului hipnoza autostrăzii, când șoferii care merg de mai multe ori pe același drum, ajung să nu mai fie conștienți de condusul în sine.

Când schimbăm traseul, însă, suntem forțați de împrejurări să acordăm mai multă atenție și să trăim satisfacții mai mari decât în rutina zilnică.

Spontaneitatea ne face mai creativi!

Dacă vrem să fim mai creativi, trebuie să fim spontani. De ce? Pentru că, fiind spontan implică o gândire de tipul out of the box față de obișnuit, față de general.

Când suntem spontani suntem puși în fața faptului de a învăța lucruri noi, iar creierul este stimulat în direcții multiple. O rețetă nouă, un sport nou, un hobby nou, o emoție nouă chiar, toate sunt apanaje ale creativității.

Kim Nguyen, clinician la Diversus Health, vorbește despre beneficiile pe care creativitatea le are în ceea ce privește sănătatea mintală: „Folosindu-ne de creativitate, putem, de asemenea, să exersăm libertatea și eliberarea a ceea ce ar putea deveni toxic pentru mintea, inima, sufletul și corpul nostru”.

Practici creative de luat în considerare: scrisul, dansul, desenul, muzica și pictura.

Există și modalități mai puțin evidente de a fi creativ, cum ar fi abordarea unei conversații într-un mod nou sau încercarea unei noi tactici de rezolvare a problemelor la locul de muncă.

Nu ne mai rămâne decât să conchidem: spontaneitatea ne îmbunătățește sănătatea mintală.

Citește și: Teoria autodeterminării sau a motivației

Sursă: www.msn.com