În sezonul rece, zilele mai scurte, temperaturile scăzute și vremea neprielnică ne determină să petrecem tot mai mult timp în interior. Fie că lucrăm de acasă, ne petrecem serile în fața televizorului sau evităm ieșirile din cauza frigului, timpul petrecut în aer liber ajunge adesea să fie redus considerabil. Deși statul în casă poate părea o alegere confortabilă, lipsa mișcării, expunerea redusă la lumina naturală și diminuarea interacțiunilor sociale pot avea efecte asupra sănătății.
Organismul are nevoie de lumină naturală, activitate fizică și contact cu mediul exterior pentru a-și menține anumite funcții fiziologice. Atunci când aceste obiceiuri sunt neglijate pe perioade îndelungate, pot apărea modificări care influențează atât sănătatea fizică, cât și echilibrul emoțional.
Lumina naturală joacă un rol important în reglarea ritmului circadian, mecanismul intern care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe. Expunerea la lumină în timpul dimineții ajută organismul să sincronizeze acest ritm și influențează momentul în care începe secreția de melatonină, hormon implicat în pregătirea organismului pentru somn.
Atunci când petrecem majoritatea zilei în interior, mai ales în încăperi slab iluminate, organismul poate primi mai puține semnale luminoase care să-i regleze ceasul biologic. În plus, expunerea prelungită la lumina artificială seara, în special la cea provenită de la ecrane, poate întârzia instalarea somnolenței.
Expunerea pielii la radiațiile ultraviolete B (UVB) contribuie la sinteza vitaminei D. Aceasta este importantă pentru absorbția calciului, sănătatea oaselor și funcționarea normală a sistemului muscular și imunitar.
Persoanele care petrec foarte puțin timp în aer liber pot avea un risc mai mare de aport insuficient de vitamina D prin sinteză cutanată, mai ales în sezonul rece, când intensitatea radiațiilor UVB este redusă.
Totuși, deficitul nu apare automat la persoanele care stau în casă și depinde de mai mulți factori, inclusiv alimentație, vârstă, pigmentarea pielii și rezervele individuale.
Statul prelungit pe scaun sau pe canapea reduce consumul energetic și limitează activitatea musculaturii. În timp, sedentarismul poate contribui la creșterea în greutate, la diminuarea sensibilității la insulină și la apariția unor factori de risc cardiovascular.
Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea tensiunii arteriale în limite normale, la reglarea glicemiei și la îmbunătățirea profilului lipidic.
Este important de menționat că nu este suficient să facem sport o dată pe zi dacă restul timpului îl petrecem aproape exclusiv stând jos. Întreruperea perioadelor lungi de sedentarism prin mișcare este, de asemenea, benefică.
Petrecerea timpului în casă nu înseamnă automat izolare socială. Totuși, atunci când reducerea ieșirilor este însoțită de mai puține interacțiuni directe cu alte persoane, pot apărea sentimente de singurătate, iritabilitate sau tristețe.
Interacțiunile sociale contribuie la echilibrul emoțional și pot reprezenta un factor protector împotriva stresului. În schimb, izolarea socială prelungită a fost asociată cu un risc mai mare de depresie și anxietate.
În plus, lipsa activităților recreative și a schimbării mediului poate accentua senzația de monotonie și poate influența motivația și nivelul de energie.
Atunci când reducem considerabil activitatea fizică, musculatura și sistemul cardiovascular sunt solicitate mai puțin. În timp, rezistența la efort poate scădea, iar activitățile obișnuite pot deveni mai solicitante.
Unele persoane pot observa că obosesc mai repede la urcatul scărilor, la mersul pe distanțe mai lungi sau în timpul activităților care înainte nu le puneau probleme.
Mișcarea regulată contribuie la menținerea tonusului muscular, a mobilității articulare și a capacității organismului de a face față efortului.
Nu există o durată universală care să garanteze protecția împotriva tuturor efectelor asociate statului în casă. Totuși, este important să includem în rutina zilnică plimbările în aer liber și activitatea fizică.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților cel puțin 150–300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată pe săptămână sau 75–150 de minute de activitate fizică intensă.
Aceste recomandări nu presupun neapărat antrenamente la sală. Mersul alert, plimbările, mersul cu bicicleta și alte activități cotidiene pot contribui la atingerea obiectivului.
De asemenea, câteva minute petrecute afară dimineața, o plimbare în pauza de prânz și întreruperea regulată a perioadelor de stat pe scaun pot fi pași simpli pentru un stil de viață mai activ.
FOTO: Shutterstock
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.