Cartea de week-end: “Omul în căutarea sensului vieţii” de Viktor E. Frankl

“Omul în căutarea sensului vieţii” de Viktor E. Frankl descrie experienţa autorului din lagărele de concentrare şi modul cum aceasta l-a determinat să descopere sensul vieţii.
  • Publicat:
Cartea de week-end: “Omul în căutarea sensului vieţii” de Viktor E. Frankl

Începem o serie de articole dedicate cărţilor pe care le citim în week-end şi care ne pun pe gânduri, ne inspiră şi ne ajută în această călătorie minunată, adică evoluţia către un “eu” mai bun, mai împăcat, mai relaxat în privinţa aspectelor vieţii care nu contează, mai concentrat asupra a ceea ce contează cu adevărat.

Iar ceea ce contează cu adevărat este să ne găsim menirea în viaţă, să descoperim acel sens al vieţii care să ne facă să o trăim cu pasiune, cu dăruire, să ne facă să descoperim cea mai bună atitudine în faţa suferinţei şi să întâmpinăm moartea împăcaţi, cu o viaţă bogată.

Pentru toate acestea pledează în volumul “Omul în căutarea sensului vieţii”, profesorul şi psihiatrul Viktor E. Fankl, una dintre cele mai bine vândute cărţi de profil din lume.

Viktor E. Fankl: o poveste de viaţă impresionantă

Povestea psihiatrului austriac Viktor E. Frankl este una impresionantă: s-a născut în 1902 şi a murit în 1997. A ştiut de la 3 ani că vrea să fie medic, a fost pasionat încă din adolescenţă de psihologie şi psihanaliză, a corespondat şi a fost apreciat de Sigmund Freud. A devenit psihiatru la Viena, a lucrat cu pacienţi cu risc de suicid şi a fost primul care a consiliat adolescenţi cu probleme. A avut posibilitatea de a emigra în SUA înainte de a începe deportarea evreilor în lagărele de concentrare, însă a refuzat pentru că a dorit să rămână alături de părinţii săi. A fost deportat, împreună cu soţia însărcinată, şi a trăit, timp de trei ani, în lagărele de concentrare, inclusiv la Auschwitz-Birkenau.

În ciuda condiţiilor din lagăr, a înfometării, a muncii până la epuizare, torturii fizice şi psihologice, Viktor E. Frankl a supravieţuit Holocaustului şi a transformat experienţa sa într-una cu semnificaţie, care l-a ajutat să treacă peste această perioadă neagră. A ajutat mulţi dintre prizonieri, iar după eliberare, a continuat cu succes cariera de psihiatru, în ciuda faptului că-şi pierduse soţia, fratele şi părinţii. A continuat să trateze pacienţii care aveau cea mai mare nevoie de el: cei rămaşi cu traume după război. Mai mult, a devenit unul dintre cei mai respectaţi psihiatri din lume, ajungând profesor la Stanford şi la Harvard.

Logoterapia sau cum să trăim cu sens

Viktor E. Frankl este considerat părintele logoterapiei, tehnică psihiatrică ce foloseşte analiza existenţială pentru a ajuta pacienţii să-şi rezolve conflictele emoţionale. Spre deosebire de metodele dezvoltate de Freud şi Adler, orientate spre trecut, Viktor E. Frankl îşi ajuta pacienţii să privească spre viitor, să înveţe să facă cele mai bune alegeri, să ia cele mai bune decizii, şi să-şi asume responsabilitatea fiecărei decizii.

În viziunea lui Viktor E. Frakl,  găsirea sensului vieţii este extrem de importantă, iar acesta poate fi realizată prin creaţie sau acţiune, prin experimentarea a ceva sau întâlnirea cu cineva sau prin atitudinea în faţa suferinţei inevitabile. De altfel, găsirea sensului vieţii reprezintă pentru fiecare altceva, însă are aceleşi câştig pentru toţi: o viaţă împlinită, o viaţă bogată.

De ce m-a impresionat “Omul în căutarea sensului vieţii”?

Viktor E. Frankl poate fi considerat un adevărat model în ceea ce priveşte optimismul şi dedicarea în privinţa ajutorării semenilor. Pe lângă poveştea impresionantă a supravieţuirii în lagărele de concentrare, rămân pasiunea pentru meserie, puterea de ierta şi a de a găsi în suferinţă un sens, acolo unde aceasta este inevitabilă. Viktor E. Frankl a reuşit să salveze vieţi şi să inspire persoanele cu tentative de suicid la activ să redescopere bucuria de a trăi.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”