De ce facem provizii de hârtie igienică? Un doctor de origine română, stabilit în Thailanda, explică!

Relatări din întreaga lume scot în evidenţă panica şi nebunia cu care cetăţenii au devalizat rafturile magazinelor. Dacă în privinţa mâncării pot fi găsite explicaţii, stocurile imense ale populaţiei cu hârtie igienică par greu de înţeles.
De ce facem provizii de hârtie igienică? Un doctor de origine română, stabilit în Thailanda, explică!
foto: profimediaimages.ro/De ce facem provizii de hârtie igienică? Un doctor de origine română, stabilit în Thailanda, explică

Reportaje şi postări on line din întreaga lume scot în evidenţă panica şi nebunia cu care cetăţeni din diverse ţări au devalizat rafturile magazinelor. Dacă în privinţa mâncării pot fi găsite explicaţii, stocurile imense ale populaţiei cu hârtie igienică par greu de înţeles. Şi totuşi…

De ce tocmai hârtia igienică?

Diareea se numără printre simptomele mai rar întâlnite în infecţia cu COVID 19. Chiar şi un consum excesiv de alimente, cauzat de mâncatul compulsiv pe fondul izolării la domiciliu nu poate  fi o explicaţie pentru care magazine din Singapore, Statele Unite, Austria, Marea Britanie, Japonia, Thailanda, România etc au fost golite şi baxuri întregi de hârtie igienică au dispărut.

Să fi fost vorba doar de prostie?

Nu, pentru că atunci oamenii ar fi cumpărat în neştire agrafe de păr, bilete la loterie, eşarfe sau asigurari de viaţă. Atunci care este explicaţia?
Unii experţi spun că este nevoia de control şi securitate. Eu spun că am trăit în România comunistă, unde trebuia să faci stocuri din orice. Dacă suna telefonul la 6 dimineaţa, de cele mai multe ori mesajul era: “s-a băgat hârtie igienică la magazinul din colţ.” Şi nu doar hârtia igienică lipsea. Vorbim de alimente, detergent, săpun, haine şi multe altele.

Revenind la hârtia igienică achiziţionată în exces în această perioadă, iată câteva posibile explicaţii.

  • Serveşte unei nevoi de bază – aceea de a fi curat. Chinezii au început să folosească hârtie igienică începând cu secolul al 6-lea. În Europa, Joseph Gayetty a brevetat hârtia igienică în 1857, iar în forma în care o cunoaştem astăzi, cu secţiuni individuale, a apărut în 1935.
  • Se află întotdeauna pe orice listă: de cumpărături, de bagaje, de spitalizare etc.
  • Ocupă mult spaţiu. Asta dă senzaţia de plenitudine, de a fi în siguranţă, de a avea de toate. Un bax de hârtie igienică ocupă infinit mai mult loc pe raft decât câteva conserve.
  • Este ieftină. Poţi cumpăra cantităţi mari cu bani puţini. Nu acelaşi lucru îl poţi spune despre vin, benzină etc.
  •  Nu trebuie depozitată în frigider. Oricum, acesta era plin. Nici nu necesită condiţii deosebite de depozitare. Un dulap ferit de umezeală este mai mult decât suficient.
  • Poate avea utilizări multiple. Nu doar la toaletă, ci pentru a ne şterge nasul, a curăţa după animalul de companie, a şterge murdăria lăsată de cei mici sau chiar pe post de şerveţele de masă, cum fac thailandezii.
  • Nu e perisabilă. Chiar dacă pandemia trece, o poţi folosi nelimitat.
  • La fel ca drojdia, în aceste zile, poate fi o valoroasa monedă de schimb. Există zone unde o rolă de hârtie igienică valorează cât o bere.
  •  Suntem fiinţe sociale, ceea ce înseamnă că avem tendinţa de a face ce fac şi ceilalţi. Şi, în mintea multora dintre noi a încolţit îndoiala: dacă ştiu ei ceva, cumpărând atât de mult? Dacă eu nu o să mai găsesc?
  •  O poţi lăsa în siguranţă la îndemâna copiilor. Da, la un moment dat o să laşi frâiele parentigului deoparte, permiţând, de nevoie, fiecăruia, să-şi facă de cap.

Iată, aşadar, că oricăruia dintre noi ni se poate întâmpla să avem o atitudine compulsivă, justificată de situaţia specială de acum. Cu toate acestea, nu trebuie neglijate eforturile de a rămâne raţionali şi a evalua corect ce e neapărat necesar pentru a supravieţui.

Dr. Rada Jones este medic de urgenţă, stabilit în Statele Unite, actualmente retras în Thailanda.