Menopauza şi efectele ei asupra organismului

Un medic ginecolog explică pe înţelesul tuturor tot ce trebuie să ştii despre menopauză. Când apare, cum putem ameliora simptomele, când e nevoie de tratament.
28.04.2020 | Autor: Bianca Poptean
Menopauza şi efectele ei asupra organismului

Menopauza este doar o tranziţie către o nouă etapă a vieţii – nicidecum o problemă de sănătate, un fenomen fiziologic care începe atunci când ciclurile menstruale încetează. Vârsta minimă normală de debut este 40 de ani, cea medie fiind în jurul vârstei de 51 de ani. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate a explicat pe larg ce este menopauza, ce efecte are asupra organismului, dar şi ce tratamente pot fi aplicate pentru ameliorarea simptomelor. 

Menopauza: ce este

În esenţă, menopauza reprezintă încetarea funcţiei ovariene, atât de secreţie a estrogenului şi progesteronului cât şi a funcţiei ovulatorii, din cauza epuizării foliculilor. Fiecare femeie se naşte cu un număr prestabilit de foliculi ovarieni, al căror număr scade accelerat până la pubertate, apoi, lunar, prin ovulaţie. Faptul că numărul de foliculi este diferit de la femeie la femeie face şi ca vârsta la care se instalează menopauza să fie diferită.
Acest fenomen fizologic este resimţit de unele femei ca o eliberare. Cu toate acestea, modificările hormonale care se petrec în organism pot provoca disconfort, iar impactul asupra calităţii vieţii să varieze de la uşor la sever.

Menopauza cuprinde practic trei perioade: premenopauza, menopauza propriu-zisă şi postmenopauza.
Premenopauza – cu o durată medie de doi ani – este o perioadă de tranziţie în care ciclurile menstruale devin neregulate, iar producţia de estrogeni şi progesteron scade. La menopauză, menstruaţia se opreşte definitiv, iar postmenopauza este perioada de 2-6 ani până la încetarea completă a activităţii ovariene.
Modificările implicate în premenopauză şi menopauză includ în principal scăderea fertilităţii, până la completa ei dispariţie. De asemenea, femeile se mai pot confrunta cu uscăciune vaginală sau vaginită atrofică (subţierea, uscarea şi inflamaţia peretelui vaginal). Atât uscăciunea vaginală cât şi alte probleme asociate acesteia pot fi ameliorate prin folosirea lubrifianţilor sau cu ajutorul tratamentelor prescrise de medic.

Menopauza: ce modificări hormonale apar

Modificările hormonale care se petrec în organism se manifestă frecvent (cu o mai mare sau mai mică intensitate) prin bufeuri şi transpiraţii. Bufeurile reprezintă senzaţia bruscă de căldură resimţită în partea superioară a corpului, începând cu faţa şi continuând cu gâtul şi pieptul. La început ele se manifestă în special noaptea, sunt însoţite de transpiraţii şi cauzează adesea şi tulburări de somn.
Iritabilitatea, anxietatea şi chiar depresia sunt frecvente în timpul menopauzei. Schimbările hormonale, libidoul scăzut şi tulburările de somn contribuie semnificativ la apariţia acestor probleme. Aş mai adăuga faptul că, potrivit cercetărilor, două treimi dintre femei manifestă dificultăţi de concentrare şi probleme cu memoria.
În timpul menopauzei sunt posibile şi diverse modificări fizice precum creşterea în greutate, acumularea de grăsime în jurul abdomenului, sensibilitate la nivelul sânilor, incontinenţă urinară, modificări ale culorii, texturii şi volumului părului. Totuşi, legătura dintre aceste modificări şi menopauză nu este întotdeauna clară. Unele pot apărea independent, dar în acelaşi timp cu tranziţia, pentru că vârsta şi stilul de viaţă pot juca, de asemenea, un rol important.

Menopauza: terapia hormonala nu e pentru oricine

După menopauză, riscul apariţiei anumitor probleme de sănătate pare să crească. Mă refer la osteoporoză, boli cardiovasculare sau cancer de sân. NU menopauza le provoacă, dar modificările hormonale implicate pot juca un anumit rol. Dacă există o preocupare pentru modificările care apar în organism, se poate apela la endocrinolog, pentru terapia cu hormoni. Acest tratament ajută la echilibrarea nivelului hormonal al organismului prin furnizarea de estrogen suplimentar şi o versiune sintetică a progesteronului. Cu toate acestea, utilizarea terapiei hormonale poate creşte riscul de a dezvolta anumite boli şi condiţii de sănătate. De aceea, tratamentul hormonal nu este recomandat dacă în istoricul personal sau familial există probleme de sănătate precum boli de inimă, niveluri ridicate ale trigliceridelor, afecţiuni hepatice sau ale vezicii urinare, accident vascular cerebral sau cancer mamar.
Pentru ameliorarea simptomelor menopauzei pot fi însă folosite, la recomandarea medicului, creme sau geluri (contra uscăciunii vaginale), un stil de viaţă sănatos, cu mai multă mişcare, o alimentaţie uşoară şi remedii naturiste (contra bufeurilor şi insomniei), precum şi antidepresive uşoare în cazurile în care se impune administrarea lor.

Menopauza precoce

Cunoscută şi sub numele de insuficienţă ovariană prematură, menopauza precoce sau prematură este o boală din ce în ce mai des întâlnită, ce afectează femeile înainte ca acestea să împlinească 40 de ani şi, în unele cazuri, chiar mai devreme.
Instalată înainte de 40 ani, insuficienţa ovariană prematură poate avea însă cauze medicale, cele mai importante fiind prezenţa unor boli autoimune tiroidiene sau articulare, infecţii ale ovarelor, anomalii cromozomiale. Menopauza precoce mai poate avea drept cauze ovarectomia – îndepărtarea unuia sau ambelor ovare, histerectomia – îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului, tratamentul cu chimioterapie, genetice, dar şi stilul de viaţă – alimentaţie dezechilibrată, stresul, fumatul.
Efectele menopauzei precoce, ce afectează aproximativ 5% din populaţia feminină a lumii aflată la vârsta fertilă, nu sunt puţine, cele mai importante fiind: 
infertilitatea ( ovarele îşi încetează activitatea, nu mai produc ovule gata pentru a fi fecundate),  apariţia cistitelor (uscăciunea vaginală şi atrofierea vaginului pot duce la apariţia cistitelor), 
osteoporoză (pierderea densităţii minerale osoase este influenţată de scăderea cantităţii de estrogen din corp),
risc de cancer de colon şi boli cardiovasculare (estrogenii au un rol bine definit în păstrarea elasticităţii vaselor de sânge şi în prevenirea depunerilor de grăsime pe pereţii acestora, ce pot duce la accident vascular sau infarct).

Cel mai nou articol Video: