Fumatul: plăcere, dependenţă, boală!

Ţigara (de n-ar exista!) este cea care ne mănâncă sănătatea şi banii. Să facem ceva în privinţa asta!
Fumatul: plăcere, dependenţă, boală!

Curiozitatea, dorinţa de a fi incluşi în anumite cercuri de prieteni, moda, necesitatea, evadarea din agitaţia zilnică, detaşarea şi, într-un final, dependenţa…

Azi o tuse, mâine o răceală puternică şi tot aşa până ajungi la medic, unde îţi este scris pe hârtie un diagnostic nemilos: cancer pulmonar.

Ţigara (de n-ar exista!) este cea care ne mănâncă sănătatea şi banii. Să facem ceva în privinţa asta!

Bogdana Bursuc, psiholog clinician şi psihoterapeut specializat pe problemele dependenţei de fumat, în cadrul Mind Institute (www.mindinstitute.ro) şi Coordonator Psiholog al programului STOP Fumat de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, ne va ajuta să înţelegem mecanismul prin care suntem prinşi în capcana fumatului.

În România sunt 4,85 milioane de fumători. Din fericire, studiul Global Adult Tobacco Study arată o tendinţă de scădere a numărului de fumători în ţara noastră.

Însă vârsta la care ne apucăm de fumat este din ce în ce mai mică, principala explicaţie fiind accesibilitatea şi curiozitatea. Frecvent, într-o familie se întâmplă ca adulţii care fumează să aibă un mesaj de interzicere a fumatului sau de prezentare a acestuia ca pe ceva negativ.

“Ce pot vedea copiii sunt mesaje contradictorii: părinţii fumează, dar spun că fumatul face rău. Ca urmare, în mintea copiilor se naşte curiozitatea.
Un alt motiv este faptul că la vârsta adolescenţei se produc modificări neuronale care scad cantitatea de dopamină în creier, iar adolescenţii au nevoie de experienţe care să îi ajute să retrăiască plăcerea. În funcţie de ce experienţe sunt accesibile şi acceptate social, aceştia le vor accesa. Fumatul este o astfel de experienţă foarte la îndemână” spune psihologul Bogdana Bursuc.

Cum poti ranunta la fumat?

Mai departe, fumatul la maturitate devine o rutină, un reflex condiţionat deja format, care poate fi învins prin două metode:

  • fie atunci când ai poftă să aprinzi ţigara te retragi într-un loc special, departe de prieteni (aspect care va duce la pierderea glumelor, a discuţiilor, a lucrurilor pentru care ai ieşit de fapt în oraş)
  • fie afli exact la ce nevoi răspunde fumatul şi îl înlocuieşti cu comportamente similare ce pot răspunde la aceste nevoi.

De asemenea, în timpul fumatului ar trebui să ne concentrăm intens pe senzaţiile fiziologice inconfortabile care se produc: uscăciunea gurii, gustul neplăcut, disconfortul faringian, dureri de cap, ameţeală, tahicardie etc.

Trebuie să nu uităm că reţetele nu sunt universale, pentru că un comportament care reuşeşte să mă relaxeze pe mine, s-ar putea ca pe tine să te enerveze. Aşadar, fiecare trebuie să găsească singur comportamentele care pot răspunde la nevoile la care înainte răspundea fumatul şi să le aplice în rutina sa.

Dependenţa de fumat

Dependenţa este o realitate, atunci când vorbim despre fumat. Cercetările sugerează că nicotina poate cauza dependenţă în aceeaşi măsură precum heroina, cocaina sau alcoolul.

Dependenţa emoţională şi mentală îngreunează încercarea de a sta departe de nicotină după ce te laşi. De obicei, fumătorii au nevoie de peste 10 încercări înainte să reuşească să renunţe la fumat pentru totdeauna.

Eşecul este de multe ori legat de debutul simptomelor de sevraj (iritabilitate, nervozitate, insomnie, constipaţie, tremurături, dureri de cap, stări de anxietate, deprimare), care durează în medie 1-3 săptămâni, dar sunt suficient de neplăcute încât să îl facă pe om să se reapuce de fumat. 

Pentru ameliorarea simptomelor, medicul care tratează dependenţa de nicotină poate prescrie medicamente cu sau fără nicotină, care, deşi ţin sub control simptomele sevrajului, nu îi conving psihologic pe oameni să se lase de fumat.

Astfel că terapia renunţării la fumat trebuie să se desfăşoare în doi paşi, pe ambele nivele – fizic şi psihic. Există o tendinţă din ce în ce mai vizibilă a oamenilor să apeleze şi la ajutorul soluţiilor specializate împotriva fumatului, în paralel cu terapia psihologică.

În farmacii, românii pot găsi soluţii care să îi ajute să renunţe la fumat, denumite în mediul medical „Terapii de Substituţie Nicotinică” (TSN), cum ar fi plasturii sau guma de mestecat cu nicotină, care ameliorează simptomele de sevraj. Pe piaţă există, de asemenea, tincturi, spray-uri sau medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală.

Fumătorul pe categorii de vârstă

  • La vârsta de debut a fumatului, 15-25 de ani, principalul lucru care susţine acest comportament este convingerea că „mă pot lăsa oricând”. Această iluzie îi face pe tineri să continue liniştiţi până la instalarea completă a dependenţei.
     
  • Între 30-45 de ani, persoanele descriu fumatul ca un rău necesar sau ca „o plăcere enervantă”. Oamenii sunt conştienţi de efectele negative ale fumatului şi de faptul că ar trebui să se lase dar, pe de altă parte, au nevoie de fumat pentru că sunt stresaţi, muncesc mult, au timp puţin şi fumatul este la îndemână ca să se relaxeze şi să se destreseze.
     
  • După 45 de ani, oamenii fumează simţindu-se neputincioşi să se lase, după multe experienţe de încercare nereuşite. Discursul principal este „nu am voinţă, nu mă pot controla”.

Citeşte mai multe articole pe tema dependenţei de fumat în dosarul nostru Cum să te laşi de fumat – renunţă la dependenţă.