Diagnosticarea modernă a cancerului mamar

Cancerul de sân este una dintre cele mai necruţătoare boli din întreaga lume, la fiecare câteva minute o femeie pierzându-şi viaţa în urma complicaţiilor generate de proliferarea celulelor maligne. Consecinţele nu ar fi acestea dacă am profita de noile metode de diagnostic, dezvoltate în ultimii ani. Care sunt acestea şi ce beneficii au, aflăm de la specialistul Cornel Lungu.

În Uniunea Europeană, în jur de 400.000 de femei sunt diagnosticate anual, însă numai 10% descoperă afecţiunea la timp, pentru ca tratamentul să aibă drept scop final vindecarea. Statisticile nu sunt deloc roz în această privinţă, relevând faptul că principala cauză de deces în rândul femeilor cu vârstele cuprinse între 35 şi 59 de ani, din UE, este chiar cancerul de sân, cifra mortalităţii ridicându-se undeva la 90.000 de cazuri pe an.

Şi cu toate că incidenţa bolii creşte de la an la an, specialiştii ne liniştesc: teribila maladie nu echivalează în mod obligatoriu cu condamnarea la moarte, cu o singură condiţie: diagnosticarea precoce!

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Începutul: autoexaminarea
Prima şi cea mai la îndemână modalitate de depistare a formaţiunilor tumorale de la nivelul sânilor este autopalparea. În felul acesta, orice femeie poate simţi singură când ceva este în neregulă cu sânii ei.

Există însă numeroase cazuri în care aceşti noduli nu pot fi detectaţi la palpare din pricina dimensiunii reduse sau a localizării mai greu accesibile. Care sunt opţiunile, în acest caz? Tehnicile de investigaţie imagistică, precum şi testele genetice.

Ecografie, mamografie, termografie ori sonoelastografie?
Dacă în trecut nu existau prea multe metode de diagnostic, imagistica de astăzi ne pune la dispoziţie mai multe opţiuni. În timp ce ecografia şi mamografia pot trece deja drept “metode clasice”, termografia şi sonoelastografia sunt două concepte mai noi şi mai puţin cunoscute în domeniul senologiei.

Termografia se foloseşte de senzori infraroşii pentru a detecta căldura şi vascularitatea crescută generate de prezenţa unei formaţiuni canceroase. De cealaltă parte, sonoelastografia este o tehnică ecografică ce combină avantajele ecografului (adâncimea de penetrare şi rezoluţia) cu sensibilitatea la diferenţele de rigiditate ale ţesuturilor analizate.

Diferenţa dintre cele două metode este aceea că termografia permite localizarea tumorilor canceroase bazându-se pe temperatura lor crescută, în timp ce sonoelastografia urmăreşte elasticitatea tumorilor, care este diferită faţă de restul ţesutului mamar. Atât termografia, sonoelastografia, cât şi ecografia sunt metode de diagnostic neinvazive, neiradiante, fără efecte secundare.

“Ecografia mamară şi sonoelastografia permit o vizualizare foarte bună a tuturor zonelor sânului, inclusiv a celor periferice şi a axilelor. În plus, sunt repetabile, ieftine, nedureroase şi permit diferenţierea corectă a tipurilor de leziuni, solide sau lichidiene, benigne sau cu suspiciune de malignitate. Îşi cresc specificitatea atunci când sunt asociate cu examenul Doppler”, explică dr. Cornel Lungu, medic primar ecografie generală.

Dar ce putem spune despre mamografie? Mamografia este o metodă iradiantă, făcând subiectul unei serii de cercetări ştiinţifice care au demonstrat că ar putea avea mai multe riscuri decât beneficii, atunci când este efectuată cu o frecvenţă crescută, de câtre femeile care nu au împlinit 35 de ani. “Este iradiantă, uneori dureroasă şi limitată în cazul sânilor “denşi”

Nu permite o bună diferenţiere între nodulii solizi sau lichidieni, iar rezultatele fals pozitive traduse în puncţii biopsie negative ating, după unii autori, 70-80%. Mamografia digitală este un upgrade al mamografiei clasice, permiţând scăderea dozei de iradiere, procesarea imaginilor cu îmbunătăţirea calităţii lor şi reducerea uneori a durerilor date de compresia sânului la examinare.

Vezi şi video: Care sunt factorii care cresc riscul de cancer la san?