5 semne care anunţă o boală psihică

Sunt câteva simptome pe care nu trebuie să le ignori, pentru că ele ar putea să fie semnele unei boli psihice nediagnosticate încă. Vezi care sunt acestea şi când trebuie să mergi la control.
  • Publicat:
5 semne care anunţă o boală psihică

Medicii diagnostichează bolile psihice în urma unei anamneze care include şi observarea simptomelor. Diagnosticul corect este critic, deoarece conduce la tratamentul cel mai bun pentru pacient, doar că diagnosticul psihiatric poate fi complicat de stabilit punctual.

Simptome ale diferitelor boli psihice precum depresia majoră, tulburările bipolare, depresia post-partum, ca să pomenim numai câteva dintre ele, au cam aceleaşi caracteristici, de aici necesitatea unui diagnostic precis. Să dăm doar un exemplu, majoritatea persoanelor care suferă de depresie sunt şi anxioase.

Să ai un singur simptom de pe listă nu înseamnă neapărat că suferi de o boală psihică. Există întotdeauna mai mulţi factori care duc la acest diagnostic, iar un medic psihiatru va ţine cont de toţi. Există totuşi câteva semne care te pot trimite la un control medical, iar acestea sunt:

Apatia şi izolarea

Dacă ai devenit retras, eviţi să ieşi cu prietenii sau chiar să le răspunzi la telefon, iar înainte lucrurile nu păreau aşa, ai putea să mergi să vezi un medic. Lipsa bruscă de interacţiune socială poate fi un semn de depresie, al unei tulburări bipolare, al schizofreniei, anxietăţii şi a altor probleme de sănătate mentală. Persoanele care suferă de o boală psihică ajung să petreacă multă vreme izolate şi nu ne referim la timpul acela necesar oricui pentru a-şi pune gândurile în ordine. Acesta, împreună cu pierderea interesului pentru activităţile pe care le făceai înainte cu plăcere sunt două semnale serioase de alarmă.

Efervescenţa emoţională

La capătul celălalt al spectrului faţă de izolare şi apatie se află efervescenţa emoţională, care, de asemenea, nu caracterizează persoana care o manifestă. Asta poate însemna agitaţie permanentă, logoree, veselie nejustificată, sau iritaţie vădită, spre exemplu. Cineva în fază maniacală a tulburării bipolare va fi super gregar, va vorbi foarte repede sau va cheltui sume imense de bani fără să clipească. O persoană care suferă de schizofrenie va fi foarte tulburată dacă va avea impresia că este urmărită sau spionată şi se va manifesta evident în acest sens.

Probleme cognitive

Dacă este vorba despre depresie, acestea se manifestă prin incapacitate de concentrare şi uitarea frecventă a lucrurilor importante. Poţi să te simţi copleşit de sarcinile de rutină sau să iei decizii mult mai greu decât o făceai înainte. Probleme asemănătoare cu memoria şi concentrarea pot apărea în schizofrenie, alături de dificultatea de a rezolva probleme şi reacţii întârziate. Şi alte boli psihice au ca simptome probleme cognitive distincte, care afectează viaţa de zi cu zi, iar ele pot duce la absenteism de la muncă sau şcoală, performanţe intelectuale scăzute etc. 

Probleme cu somnul

Până la 80% dintre persoanele care suferă de o boală psihică au probleme cu somnul. Este mai evidentă această problemă în cazurile de anxietate, depresie, ADHD şi turburările bipolare. Asta poate însemna o cantitate prea mică sau prea mare de somn, treziri numeroase, somn agitat. În plus, mai există un aspect aici: tulburările de somn pot duce la boli psihice. Toată lumea beneficiază de pe urma unui somn bun de 7-8 ore pe noapte. Chiar dacă ai avea o boală psihică, pentru a-ţi îmbunătăţi calitatea somnului poţi face aceleaşi lucruri ca orice persoană sănătoasă: reduci cantitatea de cafeină, faci mişcare, te duci la culcare şi te trezeşti la aceleaşi ore. 

Comportamente neobişnuite

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă când vine vorba despre bolile psihice o reprezintă schimbarea. Dacă o persoană introvertită devine dintr-o dată vorbăreaţă sau o persoană mai degrabă izolată începe să aibă o interacţiune socială neobişnuită, acestea pot fi semne ale unei afecţiuni psihice. De obicei, acest tip de boală nu apare de pe o zi pe alta, aşa că aceste simptome devin observabile.

Foto:123rf.com

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”