Efectele radiațiilor asupra organismului uman – cum le putem preveni?

Efectele radiațiilor pot fi dezastruoase pentru sănătatea noastră. Despre razele ultraviolete am auzit cu toții, însă puțini știu câte tipuri de raze UV există și cum ne afectează fiecare dintre ele.

Aflăm mai multe despre efectele radiațiilor UVA, UVB și UVC de la dr. Alice Brînzea, medic dermatolog în cadrul clinicii Intermedicas.

Tipuri de radiații ultraviolete

Faptul că energia solară este esențială vieții nu este o noutate. Puțini știu însă că energia solară ajunsă pe Pământ poate lua diferite forme.

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Aceasta se transformă în lumina solară pe care o putem detecta cu ochiul liber, poate lua forma unor radiații infraroșii resimțite de corpul uman prin căldură sau rămâne nedetectabilă și poartă denumirea de radiații UV.

Potrivit unui studiu efectuat de IARC Working Group, aproximativ 5% din razele solare ajunse pe Pământ sunt reprezentate de radiații UV.

Termenul de „radiații UV” este folosit în mod generic pentru a desemna o gamă variată de raze cu dimensiuni distincte care acționează diferit asupra pielii.

Razele ultraviolete (UV) sunt de trei tipuri:

• UV de tip A (UVA)
• UV de tip B (UVB)
• UV de tip C (UVC)

Radiațiile UVB, cele mai dăunătoare

Razele ultraviolete de dimensiuni reduse, cunoscute sub denumirea de UVC, nu ajung pe suprafața Pământului, fiind complet absorbite de stratul de ozon, deci sunt inofensive pentru piele.

Radiațiile ultraviolete care intră în contact cu pielea poartă denumirea de UVA și UVB. În ciuda faptului că razele UVA sunt mai numeroase, radiațiile UVB sunt considerate cele mai dăunătoare pielii.

Deși razele UV reprezintă doar o fracție din radiația solară, sunt responsabile pentru cea mai mare parte a efectului ei carcinogenetic (de generare a cancerului).

Efectele radiațiilor asupra pielii

Dintre efectele radiațiilor ultraviolete asupra pielii putem enumera:

1. Razele UV alterează integritatea ADN-ului celular, echilibrul celular și pielea, inducând mutații și expresia unor gene oncogene;
2. În funcție de doză și de lungimea de undă poate modifica expresia și activitatea unor factori de creștere, a unor markeri inflamatori (citokine) și a receptorilor acestora;
3. Razele UV au efecte imunosupresoare locale și sistemice.

Razele UVA: cât de dăunătoare sunt și cum ne protejăm?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, razele UVA reprezintă aproximativ 95% din radiațiile UV care ajung pe suprafața Pământului.

Aceste raze pot pătrunde chiar și în cele mai adânci straturi ale pielii, fiind responsabile pentru efectul de bronz instant și contribuind, totodată, la îmbătrânirea și ridarea tenului.

Totuși, cele mai îngrijorătoare aspecte par a fi aduse de noile cercetări în domeniu care sugerează faptul că razele UVA contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea cancerului de piele.

Razele UVA au o lungime de undă cuprinsă între 320 și 400nm (nanometri). Deși mai puțin intense decât UVB, razele UVA penetrează pielea mai profund decât acestea. Expunerea la UVA determină modificări genetice la nivelul celulelor pielii.

Aceste modificări genetice stau la baza transformării maligne a celulelor și dezvoltării cancerului de piele. UVA determină îmbătrânirea prematură a pielii și bronzarea,  lungimile de undă mai mici ale UVA putând determina arsuri solare. Razele UVA pot fi emise și prin intermediul unor surse artificiale, precum lămpile UV ale celor mai multe dintre solarele din saloanele de înfrumusețare. Deși considerate multă vreme în trecut ca fiind sigure pentru piele, astăzi este dovedit că aceste lămpi emit UVA care sunt foarte nocive și care pot determina apariția cancerului de piele. De altfel, conceptul de bronz sănătos nu există, spune dr. Alice Brînzea.

Razele UVA sunt peste tot. Reprezintă până la 95% din radiația UV care atinge pământul. Aceste raze au aceeași intensitate în timpul zilei pe parcursul întregului an, ceea ce înseamnă că suntem expuși unui nivel crescut de UVA de-a lungul vieții.

UVA pot penetra prin sticlă și prin pătura de nori. Astfel, ne afectează atunci când conducem, dacă avem biroul în dreptul unui geam, dacă ieșim la plimbare sau dacă avem activități în aer liber într-o zi înnorată, completează specialistul.

Razele UVB pot afecta pielea inclusiv iarna

Conform World Health Organization, razele UVB, deși foarte active din punct de vedere biologic, nu pot pătrunde dincolo de straturile superficiale ale pielii, având o lungime de undă cuprinsă între 280 și 315 nanometri. Acest tip de rază determină atât arsurile solare, cât și bronzul, contribuind la deteriorarea aspectului pielii și la dezvoltarea cancerului de piele.

Spre deosebire de UVA, razele UVB penetrează și alterează straturile mai superficiale ale pielii. Expunerea în exces determină bronzarea pielii și arsuri solare de diverse intensități. Intensitatea UVB fluctuează. Astfel, în intervalul orar 11:00 – 16:00, de primăvara până toamna, acestea sunt cele mai puternice și pun cele mai mari probleme din punct de vedere al impactului asupra sănătății.

Razele UVB pot afecta pielea pe parcursul întregului an, în special la altitudini înalte sau atunci când ne aflăm în apropierea suprafețelor reflectorizante precum zăpada, gheața sau suprafața unei ape, avertizează dr. Alina Brînzea.

Cea mai eficientă metodă prin care ne putem proteja de efectele radiațiilor UVB constă în utilizarea produselor dermatocosmetice cu factor de protecție solară (SPF).

Numărul SPF-ului ne spune cât timp îi trebuie radiației solare să înroșească pielea atunci când este aplicat un astfel de produs dermatocosmetic în comparație cu timpul de înroșire a pielii fără aplicarea unui produs cu SPF.

Trebuie alese acele produse cosmetice cu SPF pe a căror etichetă este menționată sintagma broad-spectrum protection (spectru larg de protecție), deoarece acele produse conferă protecție atât împotriva UVB, cât și împotriva UVA. Produsele cosmetice cu SPF trebuie aplicate pe zonele fotoexpuse cu 30 de minute înainte de expunere și apoi la fiecare două ore petrecute în aer liber, în special dacă se transpiră mult sau dacă se merge la scăldat, atât pe perioada verii, cât și pe perioada iernii și în zilele înnorate, concluzionează medicul.