Câte nuci sau alune ai voie să mănânci ca să slăbești cu dieta ketogenică?

În ultimii ani, dieta ketogenică a devenit extrem de populară în toată lumea. Aceasta presupune consumul preponderent de grăsimi, în detrimentul proteinelor și carbohidraților.
  • Publicat:
Câte nuci sau alune ai voie să mănânci ca să slăbești cu dieta ketogenică?
Una dintre cele mai accesibile surse de grăsimi bune pentru sănătate o reprezintă nucile și alunele de tot felul. Acestea conțin între 50 și 75 la sută grăsimi, dar și fibre, vitamine, minerale, antioxidanți și proteine.

Conform medicului american Sara Gottfried, autoarea cărții “Women, food and hormones”, dieta ketogenică în combinație cu fastingul poate fi soluția de slăbire în cazul femeilor care nu pot da jos kilogramele în plus, deși au redus numărul de calorii.

Pe scurt, dieta ketogenică constă într-o alimentație compusă din 70 la sută grăsimi, 20 la sută proteine și 10 la sută carbohidrați.

Sursele de grăsimi trebuie să fie cele sănătoase (pește gras, gălbenuș de ou, carne de vită crescută cu iarbă, nuci), iar proteinele din dieta ketogenică trebuie să provină din carne și ouă de calitate. Cât despre carbohidrații din dieta ketogenică, aceștia ar trebui să provină preponderent din legumele verzi.

Dr. Sara Gottfried este de părere că dieta ketogenică în combinație cu fastingul este singura cale pentru a reechilibra hormonii din organismul femeilor care nu pot slăbi. Este vorba despre reglarea nivelului de insulină, cortizol, hormon de creștere și testosteron, hormoni ai căror echilibru favorizează metabolismul sănătos și implicit slăbirea. Reechilibrarea hormonală începe să se producă după o lună de dietă ketogenică, combinată cu fasting.

Dieta ketogenică are marele avantaj că se bazează preponderent pe alimente sățioase, fiind bogată în grăsimi. Însă nu trebuie uitat faptul că și în dieta ketogenică, trebuie respectat numărul optim de calorii. Doar procentul celor care provin din grăsime este cel mai mare (aici îți poți calcula numărul optim de calorii).

Una dintre cele mai accesibile surse de grăsimi bune pentru sănătate o reprezintă nucile și alunele de tot felul. Acestea conțin între 50 și 75 la sută grăsimi, dar și fibre, vitamine, minerale, antioxidanți și proteine. Deși conțin grăsimi, acestea sunt din categoria celor sănătoase care pot regla nivelul colesterolului rău și pe cel al trigliceridelor. Oleaginoasele sunt bune și pentru reglarea tranzitului intestinal datorită conținutului de fibre, pentru reducerea inflamației, dar și pentru reglarea nivelului glucozei din sânge.

Conform New England Journal of Medicine, citat de dr. Sara Gottfired, aproximativ 30 de grame de nuci pe zi reduc cu 29 la sută riscul de boală cardiovasculară, cu 24 la sută riscul de deces prin boală respiratorie și cu 11 la sută riscul de deces prin cancer.

Câte nuci și alune ai voie pe zi dacă vrei să slăbești?

Pentru a simplifica introducerea oleaginoaselor în dieta ketogenică, cel mai ușor ar fi de numărat. În funcție de tipul de nuci și de dimensiunea acestora, 30 de grame de oleaginoase sunt reprezentate de:

  • 9 nuci
  • 20 de migdale
  • 20 de alune de pădure
  • 30 de boabe de fistic
  • 15 nuci pecan
  • 15 nuci macadamia
  • 2 linguri de muguri de pin

Nucile sunt ideale pentru gustări, dar pot fi adăugate și în salate sănătoase, alături de legume și frunze verzi.

Un aspect important al consumului de nuci este faptul că, în mod ideal, acestea ar trebui să fie mâncate cât mai aproape de cules și de extragerea miezului din coajă. De asemenea, atenție mare la depozitare care trebuie făcută într-un mediu uscat, fără lumină. Nucile oxidate nu mai au aceleași proprietăți precum cele proaspete.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”