Smântâna: beneficii și riscuri

Smântâna este unul dintre alimentele care poate completa orice preparat, dar cât este de sănătos să îl consumăm? Iată câteva riscuri și beneficii.
07.10.2020 | Alexandra Necsoiu
Smântâna: beneficii și riscuri
Smântâna: beneficii și riscuri

Smântâna este un produs fermentat, iar acest aliment este de cele mai multe ori folosit ca topping pentru taco, cartofi copți, în compoziția prăjiturilor, sosurilor etc. Multe persoane aleg să incudă smântâna într-o dietă sănătoasă, dar ce o face candidatul ideal pentru o alimentație bună?

Smântâna: valori nutriționale

Smântâna conține numeroși nutrienți esențiali, dar porțiile tind să fie foarte mici, motiv pentru care nu beneficiem de cantități semnificative ale acestui nutrient. 30 de grame de smântână oferă:

  • Calorii: 59
  • Grăsime totală: 5.8 grame
  • Grăsime saturată: 3 grame
  • Carbohidrați: 1.3 grame
  • Proteine: 0.7 grame
  • Calciu: 3% din necesarul zilnic recomandat
  • Fosfos: 3% din necesarul zilnic recomandat
  • Potasiu: 1% din necesarul zilnic recomandat
  • Magneziu: 1% din necesarul zilnic recomandat
  • Vitamina A: 4% din necesarul zilnic recomandat
  • Vitamina B2: 4% din necesarul zilnic recomandat
  • Vitamina B12: 3% din necesarul zilnic recomandat
  • Colină: 1% din necesarul zilnic recomandat

Acest aliment conține multe calorii și grăsimi, iar produsele cu un procent mai mic de grăsime au același profil de nutrienți, dar mai puține calorii și cu 38% mai puține grăsimi. Pentru că este folosit mai mult ca garnitură, nu este consumat în același volum ca alte produse lactate precum laptele sau iaurtul.

Potențiale beneficii

Deși nu ar trebui să îți pui baza că este o primă sursă de nutrienți, smântâna sprijină sănătatea în diferite moduri.

Ajută la abdorbția vitaminelor grase solubile. Anumite vitamine au nevoie de o sursă de grăsime pentru a putea fi absorbite eficient de tractul digestiv. Printre acestea se numără vitaminele A, D, E și K, iar deficitul lor este asociat bolilor precum diabet, cancer și boli imune. Vitaminele grase solubile se găsesc în anumite alimente, precum fructe și legume, ia consumate alături de o sursă de grăsime poate ajuta organismul să le absoarbă corespunzător.

Poate conține probiotice. Probioticele sunt microbi vii care oferă numeroase beneficii pentru sănătate precum îmbunătățirea digestiei și a sistemului imunitar. Smântâna este făcută prin fermentarea cu bacterii din acid lactic care sunt cele mai comune probiotice consumate.

Are puțini carbohidrați. Deși nu este nimic greșit cu prezența carbohidraților în dietă, dietele low-carb sunt extrem de populare, motiv pentru care există persoane care se întreabă dacă poate fi inclusă în dieta keto sau Atkins.

Smântâna: posibile riscuri

Bogată în grăsimi saturate. Jumătate dintre caloriile pe care le consumă provin de la grăsimile saturate, iar consumate în exces poate produce colesterolul LDL (rău). Dacă acest nivel crește, riști să te confrunți cu boli cardiovasculare în timp. Mai mult, există dovezi care sugerează că înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate de la alimente precum nuci, semințe, măsline și pește pot reduce riscul de apariție a bolilor de inimă. Asociația Americană a Inimii recomandă limitarea consumului de grăsimi saturate la 5-6% sau cu 11-13 grame pentru o persoană care urmează o dietă de 2000 de calorii.

Nu este potrivită pentru orice dietă. Din moment ce smântâna este produsă din lapte de vacă, nu se potrivește în orice dietă. Ar trebui să o eviți dacă ești alergic la laptele de vacă sau ai intoleranță la lactoză. În plus, nu o poți consuma dacă urmezi o dietă vegană.