Dr. Ionel Copaci, gastroenterolog: Cum alegem produsele probiotice de calitate VIDEO

Şef. lucrări dr. Ionel Copaci, medic primar medicină internă şi gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni, explică în ce constau standardele de calitate a produselor probiotice.
21.07.2020 | Autori: Beatrice Osanu, Raluca Neagu

În ultimii ani, a crescut mult interesul lumii ştiinţifice medicale pentru studierea probioticelor, iar astăzi, acestea sunt folosite ca adjuvant în tratarea unor afecţiuni diverse. Astăzi, pe piaţă, sunt disponibile sute de produse probiotice. Tocmai de aceea e important să ne informăm temeinic pentru a putea alege produsele eficiente, de calitate.

Ne explică în ce constau standardele de calitate a produselor probiotice Şef. lucrări dr. Ionel Copaci, medic primar medicină internă şi gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni, în cadrul unui proiect educaţional CSID.RO, susţinut de gama Jarro-Dophilus de la Secom.

CSÎD: Care sunt standardele de calitate a produselor probiotice şi care ar trebuie să fie criteriile după care ne orientăm atunci când ne dorim un produs de calitate?

Dr. Ionel Copaci: În primul rând, prescripţia acestor probiotice trebuie făcută de medici, iar medicii care prescriu trebuie să cunoască foarte bine produsele, ce tulpini sunt în compoziţia lor, dacă este un probiotic sau un simbiotic. În viitor, eu întrevăd că prescrierea se va face abia după ce pacientul va avea un studiu genetic al miciobiomului intestinal pentru a vedea exact care sunt tulpinile deficitare şi care sunt tulpinile agresive prezente la nivel intestinal. Sigur că întotdeauna vom asocia acest tratament probiotic şi simbiotic cu o schimbare a stilului de viaţă, cu o anumită dietă.

Prescripţiile de probiotice trebuie făcute în funcţie de afecţiunea pe care dorim să o influenţăm: una este să tratăm un sindrom diareic, alta este să tratăm un ficat gras non-alcoolic sau o encefalopatie hepatică. Dacă încercăm să tratăm adjuvant o boală inflamatorie intestinală, trebuie să îi cunoaştem profilul: de exemplu, în rectocolita ulcero-hemoragică, lipseşte faecalibacterium prausnitzii, o tulpină benefică, producătoare de butirat care protejează mucoasa. Şi atunci trebuie folosite anumite prebiotice sau probiotice care să genereze proliferarea acestui germen. Sunt studii pentru boli hepatice precum ficatul gras non alcoolic, ciroza hepatică, pentru boli inflamatorii intestinale, diverticuloza colonică, toate asociate cu disbioza, în care trebuie să folosim probiotice pe lângă terapiile care au primă indicaţie în aceste afecţiuni. Probioticele sunt terapii asociate unor medicaţii bine documentate ştiinţific, nu le înlocuiesc pe acestea, dar au căpătat un rol adjuvant foarte important.

CSÎD: Cât de important este să alegem produse cu probiotice cu tulpini care au la bază studii ştiinţifice riguroase?

Dr. Ionel Copaci: În lume, există câteva institute care se ocupă de tulpinile probiotice, cu un istoric îndelungat, cum sunt Rosell Lallemand din Canada, Pasteur din Franţa, Morinaga şi Toa Pharmaceutical din Japonia care produc tulpini care sunt studiate iniţial pe cobai de laborator, apoi pe loturi de pacienţi voluntari.

Când aceste tulpini sunt vândute firmelor de medicamente, au deja în spate studii clinice serioase. O firmă nu poate cumpăra orice fel de tulpină doar pentru că este lactobacillus. Tulpinile studiate au nişte indicativi: de exemplu, o tulpină de bifidobacter de la Institutul Morinaga are un indicativ BB-356, o tulpină cu efect benefic şi în obezitate. Deci dacă nu există studii, nu ar trebui să intre pe piaţă produse care asociază tulpini fără studii pe animale, dar şi pe loturi de pacienţi voluntari. Abia după aceste studii, tulpinile ar trebui puse pe piaţă. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca produsele să conţină asocieri de cel puţin 4 tulpini, alături de un prebiotic. De asemenea, ar trebui să fie o cantitate semnificativă, peste un miliard de unităţi formatoare de colonii ca să fim siguri că această suprapopulare cu probiotic va înlătura germenii pe care dorim să-i inhibăm şi va creşte o floră normală, care asigură o funcţie normală a intestinului.

CSÎD: Cum ştim că avem nevoie de probiotice şi cum se administrează corect?

Dr. Ionel Copaci: În primul rând, există o serie de afecţiuni în care s-a dovedit rolul negativ al disbiozei, majoritatea din gastroenterologie şi hepatologie. Vorbim despre ficatul gras non alcoolic, ciroza hepatică, dar în ultima vreme, există studii şi despre rolul microbiotei la bolnavii cu hepatită cronică de tip B. La acestea, se adaugă afecţiuni precum diverticuloza intestinală, boli inflamatorii intestinale, colonul iritabil.

În toate acestea, există o alterare profundă a microbiotei şi atunci vom prescrie probiotice. În ultima vreme, a crescut incidenţa neoplasmului colorectal, iar pacienţii cu această afecţiune au microbiomul profund alterat. De asemenea, în melanomul malign metastazat, un anumit profil al microbomului influenţează negativ răspunsul la anumite tratamente.

CSÎD: Putem lua probiotice pentru a menţine echilibrul florei intestinale, indiferent dacă avem sau nu diverse afecţiuni?

Dr. Ionel Copaci: Părerea mea este că omul modern, din cauza stilului de viaţă actual, trebuie să apeleze la aceste probiotice, pentru că, oricât de grijulii am fi, nu putem să respectăm ca la carte dieta bogată în fibre vegetale, cu 5 legume şi fructe pe zi, cu mod de gătire special care necesită timp, aparatură etc. Deseori, apelăm şi la alimente gătite mai puţin sănătos.

Cu toţii avem perioade în viaţă în care avem nişte simptome uşoare pentru care nu mergem la medic, repectiv dureri după consumul anumitor alimente, balonări excesive, uneori regurgitări. Acestea trădează apariţia disbiozei. Deci în aceste cazuri, eu consider ca gastroenterolog că nu este nevoie de o analiză genetică de microbiom pentru a vedea ce germene lipseşte sau care este în suprapopulaţie. În aceste situaţii, putem lua un produs cu probiotice care va avea efecte benefice asupa funcţionalităţii tractului digestiv şi asupra stării de sănătate.

CSÎD: Există recomandări în privinţa păstrării acestor probiotice în casă? Trebuie să le ţinem în anumite condiţii speciale pentru a le menţine eficacitatea în timp?

Dr. Ionel Copaci: Nu există precauţii. Sigur, produsele medicamentoase nu trebuie ţinute la temperaturi ridicate, în soare, sau la temperaturi extrem de scăzute, sub 0 grade. Însă aici intervine şi priceperea producătorului pentru că probioticele sunt bacterii vii. Arta este să fie bine încapsulate: la produsele de calitate, învelişul protector este realizat printr-o tehnică de vârf, pentru a păstra viabilitatea germenilor incluşi în produs.