Jurnalul unei pofticioase mereu la dietă – teorii nutriţioniste

Cu tot respectul pentru specialiştii care activează în domeniul nutriţiei, consecvenţa nu e chiar punctul lor forte. Suflă tare de tot vântul schimbării prin lumea lor şi aşa ne pomenim că un aliment care acum nişte ani ne făcea rău şi trebuia tăiat de pe listă acum este bun spre excelent.
Jurnalul unei pofticioase mereu la dietă – teorii nutriţioniste

Cu tot respectul pentru specialiştii care activează în domeniul nutriţiei, consecvenţa nu e chiar punctul lor forte. Suflă tare de tot vântul schimbării prin lumea lor şi aşa ne pomenim că un aliment care acum nişte ani ne făcea rău şi trebuia tăiat de pe listă acum este bun spre excelent.

Când pătrunzi în universul aşa-numitului mâncat sănătos – nu doar ca să te strecori în rochiţicile de vară, ci ca să te faci frate cu stilul de viaţă care îţi poate întări şi ajuta organismul – dai peste fel de fel de teorii care în curând vor încinge nişte aprinse bătăi cap în cap. Într-o parte vei citi să nu faci aia, în alta că habar nu ai cât pierzi dacă nu o faci, în altele că şi dacă o faci şi dacă nu rezultatul este ca, ceea ce se chema în matematica (pe care am urât-o din suflet), mulţimea vidă.

Zero barat pe româneşte. Sunt convinsă că nu o dată aţi auzit spunându-se în jur sau aţi spus-o chiar voi cu năduf „Ei, păi şi ce să mai mâncăm, aer?! Dacă aia nu, aia nu…”. Există perioade când nu trece zi în care să nu aflăm câte o interdicţie alimentară – fie ea întemeiată, fie stârnitoare de zâmbete. Iar peste o vreme, când lumea le mai dă uitării, se suceşte situaţia. Vin imediat cu exemple de suceli faimoase, ca să nu ziceţi că numai vorba şi pofta de ecler sunt de mine…

Oul, cu bune şi nebune

Şi cine să fie cel dintâi dacă nu oul – găina nu apare în povestea noastră acum. Prin 1990 nutriţioniştii avertizează omenirea că ouăle produc un colesterol mare şi că ce bine am face dacă le-am evita. Ei, acum să nu scuipăm în sân de câte ori le vedem pe raft, dar să avem grijă. Consumul a scăzut atunci simţitor până la cel mult 2 bucăţi pe săptămână.

Până prin 2009, când glasul iubitorilor de omlete şi alte măiestrii culinare cu ouă a fost auzit – oamenii de ştiinţă au anunţat că sfatul privind reducerea consumului de ouă trebuie uitat. Studii complexe le arătau de această dată următoarele: cei mai mulţi oameni nu au colesterolul mărit din cauza lor.

Petrecerea iubitorilor de ouă este însă din nou spartă în 2012 când li se zice iarăşi să cam uite de acest aliment. Pentru că, noi studii, făcute în Canada, spun aşa: consumarea a 2 gălbenuşuri de ou pe săptămână e la fel de nocivă pentru inimă ca şi fumatul pentru că înfundă arterele.

Acum, depinde şi de ce naţionalitate e nutriţionistul care te sfătuieşte: britanicii, de pildă, spun că nu au nici un motiv să recomande scăderea consumului de ouă.

Gustul amar al studiilor cu ciocolată

Ciocolata neagră este primită cu aplauze furtunoase în vieţile oamenilor şi după ce, în 2011, nutriţioniştii americani afirmă la New York că ea conţine antioxidanţi care luptă împotriva cancerului şi protejează sistemul cardiac.

Un an mai târziu, în 2012, prin primăvară, tot americanii ne anunţă că aceia care o mănâncă de câteva ori pe săptămână sunt mai slabi decât cei care o mănâncă ocazional.

Doamnele şi domnişoarele îşi fac stocuri şi au, în sfârşit, o opţiune în care să se înfigă când le ia pofta de dulce. La loc comanda!, li se strigă din bătrânul continent mai spre sfârşitul anului când o analiză europeană concluzionează că ciocolata neagră contribuie la obezitate.

Deci dacă sunteţi la dietă şi trăiaţi cu impresia că vă puteaţi baza pe ea, puneţi-vă pofta într-un cui bine bătut. Deocamdată!

Alba-neagră cu pâinea

Cred că sunteţi de acord cu mine când vă spun că sfatul „Nu mai mâncaţi pâine albă, alegeţi-o pe cea integrală că are toate vitaminele şi fibre şi tot ce vreţi”, este în topul celor mai des auzite în vremurile noastre nutriţionale.

Ei, prin 1950, oamenii ascultau altă placă. Şi anume că pâinea altă este cea plină de vitamine şi minerale, în plus are de 2 ori mai mult calciu decât pâinea neagră din făină integrală. Prin 2007, cercetătorii universităţii din Virginia vin şi ei cu vestea că pâinea albă nu stimulează îngrăşarea, iar carbohidraţii nu sunt inamicul.

Ia gândiţi-vă câte diete aţi auzit în ultima vreme lăudând consumul de pâine albă. Sau, ce spun eu diete, câtă lume care e preocupată de alimentaţie corectă contează pe pâinea albă.

Oricum, în 2012 vine o nouă veste de la Harvard, care taie radical din elanul anilor ’50 şi al anului 2007 – oamenii de ştiinţă de acolo spun că o porţie pe zi de pâine albă poate creşte semnificativ riscul de a avea diabet de tip 2. Aşteptăm cu interes următorul studiu.

Pagina 1 din 2
Andra Nastase
Andra Nastase

Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața