Malnutriţia, boala despre care prea rar se vorbeşte în România

Un studiu anunţă că 225.000 de copiii români se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă.
Malnutriţia, boala despre care prea rar se vorbeşte în România

Un studiu recent despre sărăcie al World Vision România anunţă că 225.000 de copiii români se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă.

Deşi suntem în era obezităţii, există o afecţiune periculoasă care ar trebui tratată cu maximă importanţă, pentru că poate pune în pericol viaţa multora dintre noi. Malnutriţia rămâne o problemă majoră în ţările europene şi implicit în România.

Această boală poate să apară la toate grupele de vârstă, cu un grad ridicat de risc fiind persoanele vârstnice, cele internate în spital şi cele instituţionalizate. 

„În primul rând, malnutriţia poate fi cauzată de un aport alimentar redus, atât din punct de vedere caloric, cât şi nutritiv. De asemenea, administrarea unei medicamentaţii specifice pe fondul unei boli cronice poate conduce la creşterea riscul apariţiei malnutriţiei. Pacienţii pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterări ale metabolismului din cauza inflamaţiei cronice indusă de o boală subiacentă”, precizează dr. Ioana Florenţiu pentru Gândul.info.

Malnutriţia: cauze şi complicaţii

Malnutriţia duce la vindecarea dificilă a rănilor, la o rată crescută de infecţii, la o frecvenţă mai mare a complicaţiilor (cum sunt cele postoperatorii), la o durată mai mare de spitalizare, dar şi la o mortalitate crescută.

”Scăderea în greutate nu trebuie privită ca o consecinţă inevitabilă a anumitor boli, ci trebuie tratată ca orice alt simptom care face parte din manifestările respectivei afecţiuni.

De exemplu, în cazul pacienţilor cu cancer, malnutriţia reprezintă un factor de prognostic prost, astfel încât multe din decesele atribuite acestei boli sunt mai curând legate de severitatea malnutriţiei şi infecţiile pe care aceasta le determină. O alimentaţie corectă poate ajuta pacientul să-şi menţină greutatea şi astfel să poată lupta o vreme mai îndelungată cu boala.

Efectele adverse apărute în urma chimioterapiei şi radioterapiei sunt mult mai puternice în cazul unor pacienţi malnutriţi, pe când cei cu o nutriţie adecvată vor suporta mai bine tratamentul.

Cauzele malnutriţiei la aceşti pacienţi pot fi multiple, începând de la aspectele psihosociale, la aportul inadecvat de alimente, cauzat de diversele restricţii alimentare autoimpuse, până la scăderea apetitului din cauza greţii sau a pierderii gustului. Aceşti pacienţii pot avea senzaţie de saţietate precoce, dar şi un necesar crescut de energie şi proteine care nu este atins de alimentaţia uzuală.

Alte afecţiuni cronice frecvent asociate cu malnutriţia sunt bolile hepatice (ciroza hepatica) bolile renale ( stadiul de predializă sau dializa), boli ale intestinelor, cum ar fi sindromul de intestin scurt (, boala celiacă, afecţiuni neurologice (boala Parkinson, Alzhemer), accidentele vasculare cerebrale care pot afecta reflexul de înghiţire, bolile pulmonare (boala pulmonară obstructivă cronică), alcoolismul, anorexia nervoasă etc’’, subliniază medicul Ioana Florenţiu.

Conform recomandărilor Societăţii Europene de Nutriţie Clinica şi Metabolism (ESPEN), diagnosticul de malnutriţie se ia în calcul dacă o persoană are indicele de masă corporală sub 20,5% (sub 22,5% dacă are peste 70 de ani) sau dacă a slăbit în ultimele 3 luni involuntar peste 5% din greutatea iniţială, sau dacă suferă de o afecţiune majoră, cum ar fi ciroza hepatică, BPOC, cancer, leucemie, dializă cronică, fractură de şold, diabet, intervenţie chirurgicală abdominală majoră etc.

Citeşte continuarea pe Gândul.info

Rodia: beneficii
Rodia: beneficii