Cireşele: 6 beneficii ascunse pentru dietă, sănătatea inimii şi calitatea somnului

Nutriţionistul italian Gianluca Mech explică cele şase beneficii ale cireşelor pentru sănătatea organismului.
  • Publicat:
Cireşele: 6 beneficii ascunse pentru dietă, sănătatea inimii şi calitatea somnului
FOTO: pexels.com / Cireşele: 6 beneficii ascunse pentru dietă, sănătatea inimii şi calitatea somnului

Cireşele au un gust dulce-acrişor extraordinar, perfect pentru a te răcori într-o zi toridă de vară. Pe lângă asta, sunt bogate în vitamine, minerale şi compuşi naturali cu efecte benefice asupra sănătăţii.

Nutriţionistul Gianluca Mech 6 dintre beneficiile pe care consumul de cireşe le aduce pentru sănătate.

Sunt bogate în nutrienţi

Cireşele sunt fructe mici, rotunde, ale căror culori variază de la galben până la vişiniu. Indiferent de culoare, cireşele sunt bogate în fibre, vitamine şi minerale.

O cană (154 de grame) de cireşe conţin:

  • Calorii: 97
  • Proteine: 2 grame
  • Carbohidraţi: 25 grame
  • Fibre: 3 grame
  • Vitamina C: 18% din valoarea zilnică recomandată
  • Potasiu: 10% din valoarea zilnică recomandată
  • Mangneziu: 5% din valoarea zilnică recomandată

Aceşti nutrienţi, în special vitamina C, potasiul şi fibrele aduc nenumărate beneficii sănătăţii.

Vitamina C este esenţială pentru un bun sistem imunitar şi pentru o piele sănătoasă. Potasiul reglează tensiunea arterială. Iar fibrele ajută la o bună funcţionare a sistemului digestiv.

Sunt bogate în antioxidanţi

Indiferent de culoare ori soi, cireşele conţin antioxidanţi. Din această cauză, previn apariţia unor boli cronice, reduc inflamaţiile şi îmbătrânirea prematură.

Cireşele au un conţinut mare de polifenoli, un grup de substanţe vegetale care ajută la combaterea daunelor celulare, la reducerea inflamaţiei şi la promovarea sănătăţii generale. De fapt, dieta bogată în polifenoli protejează împotriva multor afecţiuni cronice, inclusiv boli de inimă, diabet şi anumite tipuri de cancer.

Aceste fructe conţin, de asemenea, pigmenţi carotenoizi precum beta-carotenul şi vitamina C, ambele având proprietăţi antiinflamatorii şi antioxidante.

Ajută la revenirea după febra musculară

Cercetările arată că substanţele antiinflamatoare şi antioxidante din cireşe pot ajuta la ameliorarea durerilor, a leziunilor şi a inflamaţiei musculare după mişcare. Cireşele amare şi sucul lor par a fi mai eficiente decât soiurile dulci, deşi ambele pot ajuta.

Sucul de cireşe amare accelerează recuperarea musculară şi reduce durerea indusă de sport. În plus, unele studii arată că cireşele pot îmbunătăţi performanţa sportivă.

Îmbunătăţesc sănătatea inimii

Creşterea aportului de fructe bogate în nutrienţi, precum cireşele, este o modalitate perfectă de a vă proteja inima. Numeroase studii arată că dietele bogate în fructe sunt asociate cu un risc redus de boli de inimă.

Cireşele sunt sunt bogate în nutrienţi şi compuşi despre care se ştie că promovează sănătatea inimii, inclusiv antioxidanţii de potasiu şi polifenol.

Doar 1 cană (154 grame) de cireşe dulci asigură 10% din necesarul de potasiu, un mineral esenţial pentru menţinerea inimii sănătoase.

Ba mai mult, cireşele sunt bogate în antioxidanţi polifenoli puternici, incluzând antocianine, flavonoli şi catechine, care vă pot ajuta să vă menţineţi inima sănătoasă.

Ajută la diminuarea simptomelor de gută şi artrită

Datorită efectelor antiinflamatorii puternice, cireşele pot reduce simptomele artritei şi gutei. Multe studii arată că cireşele ajută la inhibarea stresului oxidativ şi la reducerea inflamaţiei prin suprimarea proteinelor inflamatorii.

În plus, acestea pot scădea nivelul de acid uric din corpul tău, făcându-le deosebit de benefice pentru cei cu gută.

Îmbunătăţesc calitatea somnului

Consumul de cireşe sau suc de cireşe ajută la îmbunătăţirea calităţii somnului. Aceste beneficii pot fi atribuite concentraţiei mari de compuşi vegetali din fructe. În plus, cireşele conţin melatonină, o substanţă care ajută la reglarea ciclului de veghe-somn.

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”