Beneficiile consumului de fasole verde!

Fasolea este o mâncare extraordinară! Arată studiile şi suţin răspicat specialiştii. Este o sursă delicioasă de vitamine şi proteine, nu conţine multe grăsimi, este ieftină – suficiente argumente ca ea să joace un rol special în dietă. Iată de ce este considerată un aliment extraordinar şi foarte important pentru regimul alimentar.
  • Publicat:
Beneficiile consumului de fasole verde!
Fasolea este o mâncare extraordinară! Arată studiile şi suţin răspicat specialiştii. Este o sursă delicioasă de vitamine şi proteine, nu conţine multe grăsimi, este ieftină – suficiente argumente ca ea să joace un rol special în dietă. Iată de ce este considerată un aliment extraordinar şi foarte important pentru regimul alimentar. 
 
De ce insistă specialiştii să ne îndreptăm atenţia asupra acestui aliment şi ne îndeamnă să reconsiderăm un pic alegerile culinare dacă nu consumăm frecvent fasole? S-a dovedit că aceasta are proprietăţi de scădere a colesterolului, de combatere a afecţiunilor cardiovasculare, de reglare a nivelului glicemiei, de reducere a riscului de obezitate.

Tot leguma vedetă în mediul rural te scapă de constipaţie, hipertensiune, diabet de tip II şi scade considerabil riscul de apariţie a cancerului.

 
Să facem deci cunoştinţă!
Fasolea este cunoscută sub formă de păstăi sau boabe. În lume există o mare familie de plante identificate prin faptul că au păstăi cu boabe. Unele, ca fasolea verde, se pot consuma şi proaspete, cu tot cu păstaie. Alte păstăi sau legume înrudite cu fasolea sunt lintea şi mazărea. 

Fiecare dintre noi poate găsi un fel de fasole care să-i placă. Este foarte adevărat că celor mai mulţi oameni le plac doar păstăile de fasole verde. Indiferent de alegere, este bine de ştiut că fasolea joacă un rol important în gestionarea greutăţii corporale. Motivaţia este simplă: fasolea te satură repede, oferind o masă săţioasă fără prea multe calorii. Altfel spus, te poţi sătura fără să te îngraşi.

Conţinutul ridicat de fibre al fasolei reglează glicemia, ţinând astfel de foame şi menţinâd concomitent nivelul energetic. Există dovezi promiţătoare care arată că fasolea ar putea contribui la împiedicarea apariţiei cancerului, cu precădere celor de pancreas, de colon, de sân şi de prostată.

Într-un studiu a fost comparat raportul dintre consumul de fasole şi numărul de cazuri de cancer înregistrate în 15 ţări, iar analiza rezultatelor a demonstrat că un consum ridicat de fasole este asociat cu un număr mai mic de cazuri de cancer de colon, de sân şi de prostată. Fasolea conţine o categorie de fitoestrogeni numiţi “lignani”, cu proprietăţi asemănătoare estrogenului.

Cercetătorii au emis ipoteza că prin consumul ridicat de alimente cu un conţinut bogat de lignani se poate reduce riscul de apariţie a tipurilor de cancer asociate cu dezechilibrul de estrogen – mai ales cel de sân. Lignanii ar putea avea şi efecte chimiopreventive asupra tipurilor de cancer care afectează organele reproducătoare masculine.

Fasolea conţine şi o serie de compuşi numiţi “fitaţi”, despre care se spune că previn apariţia unor tipuri de cancer digestiv. Studiile epidemiologice au arătat că persoanele care consumă cantităţi mari de fasole nu sunt la fel de predispuse la apariţia cancerului şi se presupune că acesta este parţial şi un rezultat al acţiunii fitaţilor din fasole.

Cert este că fasolea verde, fasolea uscată şi mazărea fac parte din aceeaşi familie. Sunt larg răspândite pe piaţă şi se găsesc des şi în restaurante. Prin urmare, este uşor să atingi sau chair să depăşeşti ţinta recomandată privind numărul săptămânal de porţii.

Mai multe informaţii despre preţioasa fasole în „SuperAlimente Rx”, www.curteaveche.ro.

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Chirila
Andreea Chirilă este absolventă a Facultăţii de Filosofie şi a ocupat timp de 8 ani funcţia de editor coodonator al revistei “Ce se întâmplă, doctore?”. De asemenea, Andreea Chirilă s-a ocupat de rubrica de beauty a revistei, prin pictoriale, articole dedicate tendinţelor din make up, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”