Acrilamida, pericolul din prăjeli şi cafea

Ce alegeţi între o cafea şi o porţie de cartofi prăjiţi? Ambele conţin acrilamidă şi, totuşi, doar cartofii prăjiţi sunt consideraţi nocivi. Să vedem de ce!
Acrilamida, pericolul din prăjeli şi cafea

 

Ce alegeţi între o cafea şi o porţie de cartofi prăjiţi? Ambele conţin acrilamidă şi, totuşi, doar cartofii prăjiţi sunt consideraţi nocivi. Să vedem de ce!
 
În 2002, cercetătorii de la Universitatea din Stockholm au descoperit principala substanţă nocivă care rezultă prin prăjire. Este vorba despre acrilamidă. Organele cele mai afectate sunt stomacul, ficatul şi colonul: în stomac, alimentele stau un jur de 2 ore, în intestinul subţire alte 2 ore. În colon însă, bolul alimentar staţionează 20 de ore, dacă aveţi scaun zilnic. Dacă suferiţi de constipaţie, compuşi rezultaţi din digestie rămân şi mai mult. Iar tot ce filtrează intestinul subtire ajunge la ficat. Astfel, acest organ este supus la maximum toxinelor din hrană. 
 
Prăjelile nu sunt la fel
În privinţa prăjirii, lucrurile sunt diferite în funcţie de natura alimentului. Cea mai mare cantitate de acrilamidă se descarcă în alimentele care conţin amidon. Aşa că sfatul specialiştilor este să consumaţi rar cartofi prăjiţi, banane prăjite sau mămăligă preparată termic şi cu ulei.
 
Ce se întâmplă de fapt în cartofii prăjiţi?

Un aminoacid din cartof, asparagina, împreună cu glucoza din cartofi şi cu grăsimea generează acrilamida. Dar în cantităţi mici, acrilamida se găseşte şi în cafea.

Aşa că încercaţi să nu beţi mai mult de 3 ceşti pe zi. Atenţie însă: în cazul unei cantităţi mari şi prin repetare zilnică, cafeaua vă poate aduce mai multă acrilamidă decât o porţie de cartofi prăjiţi consumată o dată pe lună! 

O porţie de cartofi prăjiţi conţine de până la 500 de ori mai multă acrilamidă decât o cafea. Alimentele bogate în proteine sunt cel mai puţin afectate de procesul de prăjire.