Îndepărtarea unui dinte din alveola dentară. Cel mai des se întâlneşte avulsia dentară terapeutică, când medicul stomatolog extrage dintele afectat (carie foarte importanţă, fractură de coroană cu complicaţii), orice altă metodă de tratament fiind epuizată sau fără eficacitate. Uneori, un traumatism important la feţei duc ela o avulsie spontană, trumatică. Se mai practică o formă de avulsie terapeutică la copii cărora nu le cad spontan dinţii de lapte, sau atunci când dentiţia este aşa zis „înghesuită” – urmată de adaptarea şi purtarea unui aparat pentru îndreptarea şi alinierea dinţilor.
Avulsia dentară se practică precedată şi de efectuarea unei radiografii dentare (sau chiar ortomopantograma – o radiografie a întregii danturi). Se foloseşte anestezia locală, uneori şi anestezia generală când dinţii sunt mai importanţi, mari sau mai adânc implantaţi în arcadele dentare (canini, dinţi de minte). Intervenţia presupune protecţie de antibiotic pentru prevenirea infecţiilor, analgezie ulterioară dacă este cazul.