Redeschiderea cabinetelor stomatologice, o provocare pentru medici

Redeschiderea cabinetelor stomatologice este o provocare imensă pentru medici. Dr. Beatrice Pătraşcu detaliază măsurile de protecţie şi dificultăţile cu care se confruntă cabinetele în această perioadă.
27.05.2020 | Paula Rotaru
Redeschiderea cabinetelor stomatologice, o provocare pentru medici

Redeschiderea cabinetelor stomatologice, după două luni în care şi-au restrâns activitatea, în sensul tratării doar a urgenţelor, este o provocare imensă pentru medici, deoarece investiţiile în echipamentele de protecţie, soluţiile dezinfectante şi aparatura specială nu sunt deloc mici. În plus, pacienţii sunt mai temători decât oricând, atât în ceea ce priveşte siguranţa în cabinetul stomatologic, cât şi din cauza eventualelor creşteri ale tarifelor pentru diverse tratamente dentare.

Dr. Beatrice Pătraşcu, medic stomatolog la Clinica The Gentle Dentist, detaliază într-un interviu exclusiv pentru CSID în ce constau măsurile de prevenţie implementate în cabinetul dentar, care sunt provocările cu care se confruntă în această perioadă de „relaxare” şi cum reuşeşte să le înlăture pacienţilor teama indusă de noile reguli stricte care, printre altele, presupun purtarea măştii de protecţie şi a echipamentului „de astronaut”.

Reguli care trebuie respectate cu stricteţe în cabinetul stomatologic

CSID: Cum se schimbă vizitele în cabinetele stomatologice în următoarea perioadă?

Dr. Beatrice Pătraşcu: Stomatologul, ca orice medic de altfel, se adaptează în perioada aceasta, încercând să facă vizitele pentru pacienţi cât mai plăcute şi, mai ales, cât mai sigure.

Pentru că siguranţa pacienţilor şi a colegilor noştri a fost mereu o prioritate pentru noi, am stabilit un nou protocol de reguli care trebuie urmat şi respectat cu stricteţe pentru protecţia şi siguranţa tuturor.

CSID: În ce constă acest protocol?

Dr. Beatrice Pătraşcu: Primele aspecte importante sunt: respectarea programării şi sosirea în clinică la ora stabilită (în cazul în care pacienţii ajung mai devreme, vor aştepta afară până când îi invităm noi în clinică, după ce pacientul care a terminat tratamentul părăseşte cabinetul).

Purtarea obligatorie a măştii de protecţie, utilizarea soluţiei dezinfectante pusă la dispoziţia pacienţilor înainte de intrarea în cabinet şi folosirea protecţiei pentru încălţăminte sunt la fel de importante.

  • La intrarea în cabinet vom măsura obligatoriu temperatura corpului (dacă termometrul indică o temperatură care depăşeşte 37,5 grade Celsius, nu putem permite accesul în clinică). 
  • Însoţitorii sunt acceptaţi în clinică doar în cazul pacienţilor minori, al persoanelor cu nevoi speciale sau al pacienţilor în vârstă. Pacientul „excepţie” poate fi însoţit de maximum o persoană, care trebuie să poarte mască de protecţie pe toată durata vizitei în clinică. 
  • La intrarea în cabinet, pacientul va fi rugat să îşi depoziteze obiectele personale (geantă, haine, accesorii etc.) în cutiile special pregătite, care vor fi păstrate în siguranţă până în momentul în care părăseşte cabinetul.
  • La finalizarea tratamentului, echipa medicală va coordona cu recepţia procedura de programare pentru următoarea vizită (dacă este nevoie) şi pacientul va fi rugat să efectueze plata cu cardul (măsură recomandată).
  • Din cauza situaţiei din prezent, am sistat utilizarea zonelor de relaxare şi accesul la jucării, jocuri video şi reviste, fiind dificil să urmărim utilizarea lor şi să le putem dezinfecta corespunzător.

Investiţiile în echipamente de protecţie şi menţinerea tarifelor, provocări majore pentru medicii stomatologi

CSID: Care sunt cele mai mari provocări pentru medicii stomatologi în această perioadă?

Dr. Beatrice Pătraşcu: Cea mai mare provocare este însăşi decizia de a redeschide cabinetele şi de a reveni la muncă într-un mediu mai puţin prietenos decât până în urmă cu trei luni şi puterea de a ne credita unii pe ceilalţi, atât colegi, cât şi pacienţi, cu încrederea că avem grijă şi ne protejăm nu doar în mediul de lucru, unde oricum toate eforturile se concentrează în asigurarea unui mediu cât mai steril, dar mai ales în afara lui, în activităţile noastre zilnice.

În interiorul clinicilor şi cabinetelor, cel mai important aspect este ca toţi membrii echipei să respecte strict protocoalele şi să nu existe nicio „breşă” prin care să existe riscul de a transmite virusul SARS-CoV-2.

Iar acest lucru implică inclusiv redefinirea socială şi umană şi grija de a fi permanent în controlul propriilor noastre acţiuni – evitarea apropierilor care nu sunt necesare în desfăşurarea actului medical, renunţarea la saluturile cordiale şi prieteneşti care implică strângeri de mâini sau îmbrăţişări.

O altă provocare, la fel de importantă, este identificarea soluţiilor prin care, în ciuda tuturor investiţiilor deloc mici, dar obligatorii în această perioadă (nebulizatoare, substanţe biocide, echipament de protecţie care a devenit de unică folosinţă etc.), să reuşim să menţinem tarifele la acelaşi nivel, fără creşteri şi fără taxe suplimentare care să impună o limitare destul de brutală pentru o plajă foarte largă de pacienţi.

Teama de stomatolog, accentuată de noile măsuri de protecţie

CSID: Ce categorie de pacienţi suferă din cauza schimbărilor de proceduri?

Dr. Beatrice Pătraşcu: Cred că cei mai afectaţi rămân în continuare pacienţii anxioşi, pacienţii cărora le este „teamă de stomatolog”. Comunicarea medic-pacient este extrem de importantă în realizarea actului medical, iar noul echipament, de „astronaut”, regulile stricte, sălile de aşteptare mai puţin primitoare şi distanţarea socială obligatorie în această perioadă devin factori suplimentari de stres pentru aceştia.

În cazul copiilor, zâmbetul mascat, dispariţia locurilor de joacă din clinică şi interdicţia temporară a părintelui de a-i însoţi în cabinet pot declanşa sentimentul de teamă pe care, cel mai probabil, nu îl aveau înainte de starea de alertă.

Au suferit temporar şi pacienţii fără urgenţe, cu probleme minore, de estetică, sau care erau deja în mijlocul unui tratament de durată, care nu au putut beneficia de programări sau proceduri în perioada stării de urgenţă.

CSID: Apropo de pacienţii care nu se înscriu în categoria urgenţe, cum îi readuceţi în cabinet?

Dr. Beatrice Pătraşcu: De fapt, pentru ambele categorii de pacienţi, comunicarea este cheia. Pentru că şi cei care au nevoie de tratament de urgenţă au aceleaşi temeri şi, contrar realităţii, îşi imaginează că există un risc crescut în clinicile medicale unde ajung diverşi pacienţi, tocmai pentru că există acest termen „medical” care le induce cumva ideea că ar exista un risc mai crescut ca aici să ajungă un pacient afectat de noul coronavirus, decât în orice alt mediu frecventat în restul zilei.

Comunicarea directă, constantă, onestă, pe medii cât mai variate, este cea care ne ajută să educăm prin informaţii şi sfaturi utile, că ideal nu este să se aştepte până devin urgenţe cazuri banale care puteau fi prevenite sau tratate din timp. Şi, fireşte, îi informăm frecvent, atât prin intermediul reţelelor de socializate, dar şi prin newslettere şi telefon, asupra tuturor măsurilor pe care le implementăm zilnic în clinici şi cabinete, unde pot avea siguranţa unui mediu controlat.