„Viața merge înainte și după diagnosticul de boală cronică de rinichi”. Dr. Leonard Roșu explică opțiunile de tratament și cum poate arăta viața unui pacient dializat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Diagnosticul de boală cronică de rinichi poate aduce teamă, nesiguranță și numeroase întrebări despre viitor. Mai pot lucra? Voi mai putea călători? Ce se întâmplă dacă ajung să am nevoie de dializă? Sunt întrebări firești pentru pacienții care se confruntă cu o afecțiune ce poate evolua mult timp fără simptome evidente. Dincolo de diagnostic, însă, există soluții terapeutice, tehnologii moderne și echipe medicale care îi pot ajuta pe pacienți să își continue activitățile și să își păstreze o bună calitate a vieții.

Într-un interviu pentru „Ce se întâmplă, Doctore?”, Dr. Leonard Roșu, medic primar nefrolog și medic-șef al centrului de dializă Fresenius NephroCare Bacău, explică ce presupune boala cronică de rinichi, cum poate fi încetinită evoluția acesteia, care sunt opțiunile de substituție renală și de ce dializa nu trebuie privită ca un sfârșit al vieții active.

„Boala cronică de rinichi poate evolua fără simptome în primele stadii”

CSID: Diagnosticul de boală cronică de rinichi poate speria foarte mult un pacient. Ce înseamnă, de fapt, această afecțiune și cât de importante sunt funcțiile rinichilor pentru organism?

Dr. Leonard Roșu: Rinichiul este unul dintre cele mai bine perfuzate organe ale corpului, beneficiind de aproximativ o cincime din fluxul sangvin al inimii. Acest lucru se explică prin funcțiile sale extrem de importante. Rinichii contribuie la menținerea compoziției organismului, la reglarea volumului de lichide, a concentrației electroliților și a echilibrului acido-bazic. Totodată, elimină produșii de metabolism, precum ureea, alte substanțe toxice și anumite medicamente. Au și un rol important în producerea unor hormoni și enzime, participând la reglarea tensiunii arteriale, la producerea globulelor roșii și la metabolismul vitaminei D.

Recomandări

Ce să mănânci atunci când iei antibiotice. Alimentele care susțin sănătatea florei intestinale

Un semn al bolii Alzheimer poate apărea cu 10 ani înainte de pierderile de memorie. Ce…

Un indicator esențial al funcției renale este rata filtrării glomerulare, pe care pacienții o pot observa pe buletinele de analize sub denumirea de eGFR. Aceasta reprezintă capacitatea rinichilor de epurare a  sângelui și este exprimată în mililitri pe minut. În general, o valoare de peste 90 ml/min/1,73 m² este considerată în intervalul normal, deși interpretarea depinde și de alte date clinice.

CSID: Câte stadii are boala cronică de rinichi și de ce este posibil ca un pacient să nu știe că are această afecțiune?

Dr. Leonard Roșu: Boala cronică de rinichi este împărțită în cinci stadii, în funcție de rata filtrării glomerulare, dar și de alte semne de afectare renală. În primele două stadii, pacienții sunt, de regulă, asimptomatici. Boala poate fi descoperită întâmplător, în urma analizelor uzuale.

În primul stadiu, filtrarea glomerulară este  normală, însă există alte modificări care indică afectarea rinichilor, precum prezența proteinelor sau a sângelui în urină ori anumite modificări structurale renale evidențiate imagistic (de ex. ecografic). În stadiul al doilea filtrarea glomerulară începe să scadă până la 60 ml/min, dar pacientul este de regulă asimptomatic ca și în primul stadiu de boală. În stadiul al treilea pot începe să apară primele simptome subtile precum oboseala, edemele (umflarea gleznelor, a mâinilor, prin acumulare de lichide), inapetență, cefalee (data de creșterea tensiunii arteriale), uscăciunea pielii, urinari mai frecvente noaptea cu urini modificate (decolorate sau cu spumă etc). În stadiul al patrulea manifestările se accentuează și pacienții pot prezenta: oboseală marcată (anemie pronunțată) greață (gust metalic), scădere ponderală, edeme accentuate și dificultăți în respirație (din cauza acumulării de lichid în plămâni), crampe musculare, dureri osoase, mancărimi severe de piele, insomnie. Stadiul al cincilea corespunde unei reduceri severe a funcției renale, când poate deveni necesară o metodă de substituție renală, precum dializa sau transplantul. Tocmai pentru că boala poate evolua fără simptome până în stadii avansate, este foarte important ca pacienții să își verifice periodic funcția renală prin analize efectuate la recomandarea medicului de familie.

CSID: Dacă boala este descoperită din timp, cât de mult poate fi încetinită evoluția ei?

Dr. Leonard Roșu: Evoluția bolii depinde foarte mult de cauza care a determinat afectarea rinichilor și de modul în care sunt controlate bolile asociate. Există diferențe importante între nefropatia diabetică și afectarea renală produsă, de exemplu, de o obstrucție a căilor urinare.

În cazul unui pacient cu diabet, controlul glicemiei și al tensiunii arteriale este esențial. Un pacient care își controlează bine boala, întrerupe fumatul sau consumul de alcool, își aduce greutatea în limite normale, poate avea o evoluție mult mai lentă față de unul care nu respectă recomandările igieno-dietetice și prezintă constant valori crescute ale glicemiei și tensiunii arteriale. De exemplu, dacă un pacient pierde aproximativ 3 ml/min din rata filtrării glomerulare într-un an, evoluția sa va fi  mult mai bună decât cea a unui pacient care pierde 10 ml/min anual cu același diagnostic . Acestea sunt exemple orientative, nu ritmuri de progresie valabile pentru toți pacienții. De aceea, prevenirea și limitarea progresiei bolii reprezintă obiective foarte importante atât pentru nefrolog, cât și pentru pacient.

CSID: Ce analize și investigații sunt necesare pentru monitorizarea bolii cronice de rinichi și cât de des trebuie efectuate?

Dr. Leonard Roșu: Investigațiile diferă în funcție de stadiul bolii și de particularitățile fiecărui pacient. Urmărim creatinina, ureea, acidul uric, electroliții și bicarbonatul seric, pentru a evalua funcția renală și echilibrul organismului. Sunt importante și hemoleucograma, pentru depistarea anemiei, precum și valorile calciului, fosforului, parathormonului și vitaminei D, pentru evaluarea efectelor bolii asupra metabolismului osos. De asemenea, urmărim profilul lipidic, având în vedere riscul cardiovascular crescut asociat bolii cronice de rinichi.

În ceea ce privește frecvența controalelor, aceasta crește odată cu avansarea bolii. În stadiul al treilea, evaluarea poate fi efectuată la aproximativ șase luni, în stadiul al patrulea la trei luni, iar în stadiul al cincilea este necesară monitorizarea lunară. Aceste intervale sunt orientative și trebuie adaptate în funcție de starea pacientului și de evoluția bolii.

„Dializa nu înseamnă că viața se oprește”

CSID: Pentru mulți pacienți, momentul în care aud că au nevoie de dializă este unul dintre cele mai dificile. Ce ar trebui să știe, înainte de toate, despre acest tratament?

Dr. Leonard Roșu: În primul rând, trebuie să știe că viața merge înainte în condiții bune. Tehnicile de substituție renală au evoluat extraordinar în ultimii ani, iar pacienții au, o calitate bună a vieții. Hemodializa este o procedură prin care sunt eliminate din organism substanțele toxice și excesul de lichide, iar pacientul este echilibrat electrolitic și acido-bazic. Șocul pe care îl resimt cei mai mulți pacienți atunci când află că trebuie să înceapă dializa este foarte mare. Însă, cu sprijinul echipei medicale și al psihologului, lucrurile sunt depășite. După prima lună, pe măsură ce pacientul se adaptează la terapie, situația începe să fie percepută foarte diferit. Mulți pacienți își reproșează că au tergiversat de frică începerea terapiei și din această cauză au suferit inutil.

CSID: Cum se desfășoară concret o ședință de hemodializă? Cât durează, de câte ori pe săptămână este necesară și ce poate face pacientul în acest timp?

Dr. Leonard Roșu: În mod obișnuit, o ședință de hemodializă durează aproximativ patru ore și se efectuează de trei ori pe săptămână. În timpul ședinței, pacientul stă întins și poate citi, poate urmări un film, poate dormi sau poate desfășura alte activități compatibile cu tratamentul. Centrele de dializă funcționează în mai multe ture. Unii pacienți încep tratamentul dimineața devreme, în jurul orei 6:00 și îl termină la ora 10:00, în timp ce alții sunt programați mai târziu în funcție de dorința lor și de posibilitățile clinicii. În timp, pacienții ajung să integreze dializa în programul zilnic.

CSID: Ce se întâmplă între ședințele de dializă? Pacientul trebuie să respecte permanent un regim foarte restrictiv?

Dr. Leonard Roșu: Între ședințe, pacientul își  continua activitățile obișnuite. Dacă lucrează și starea de sănătate îi permite, își poate continua activitatea profesională. Poate petrece timp cu familia și își poate păstra preocupările de zi cu zi. Există, desigur, anumite restricții alimentare și de lichide. Pe măsură ce boala renală avansează, cantitatea de urină eliminată poate să scadă, iar aportul de lichide trebuie adaptat. De asemenea, trebuie urmărit nivelul potasiului din sânge, ceea ce poate impune limitarea anumitor alimente.

În schimb, regimul alimentar al pacientului dializat poate fi mai permisiv în anumite privințe decât cel recomandat în stadiile avansate ale bolii, înainte de inițierea dializei. De exemplu, restricțiile proteice nu mai sunt aceleași. Toate aceste recomandări sunt individualizate, în funcție de analizele și de starea fiecărui pacient.

„Pacienții care fac dializă pot continua să muncească și să călătorească”

CSID: Una dintre cele mai mari temeri ale pacienților este că nu vor mai putea avea o viață normală. Mai pot munci, se pot bucura de familie, de hobby-uri și de viața socială?

Dr. Leonard Roșu: Da, pacienții pot continua să muncească, dacă își doresc și dacă starea de sănătate le permite. Pot avea o viață de familie, își pot păstra hobby-urile și activitățile sociale. Evoluția tehnologiei și a aparatelor de dializă a contribuit foarte mult la îmbunătățirea calității vieții acestor pacienți. Bineînțeles, există un program de tratament și recomandări medicale care trebuie respectate, dar dializa nu înseamnă că pacientul trebuie să renunțe la toate lucrurile care îi făceau plăcere înainte de diagnostic.

CSID: Dar în ceea ce privește vacanțele? Poate o persoană care face dializă să călătorească în țară sau în străinătate fără să își întrerupă tratamentul?

Dr. Leonard Roșu: Pacienții pot călători și pot merge în vacanțe. Important este ca tratamentul să fie organizat din timp și să existe posibilitatea continuării ședințelor de dializă la destinație. În calitate de lider mondial și local în servicii de dializă, putem facilita continuarea tratamentului atât în țară, cât și în străinătate, prin identificarea unui centru de dializă din rețeaua internațională Fresenius Medical Care, aflat cât mai aproape de destinația aleasă de pacient. Astfel, pacientul își poate continua tratamentul și în vacanță.

Ce opțiuni de tratament există atunci când rinichii nu mai funcționează corespunzător?

CSID: Atunci când un pacient ajunge să aibă nevoie de substituție renală, ce variante de tratament există? Este hemodializa singura opțiune?

Dr. Leonard Roșu: Există mai multe variante de substituție renală. Discutăm despre hemodializă, hemodiafiltrare online, dializă peritoneală continuă ambulatorie și dializă peritoneală automată. O altă opțiune foarte importantă este transplantul renal. Cei mai mulți pacienți efectuează hemodializă sau hemodiafiltrare online. Aceste proceduri utilizează aparate care preiau o parte dintre funcțiile rinichilor, eliminând toxinele și contribuind la reglarea echilibrului electrolitic și acido-bazic. Trebuie să înțelegem că rinichii sănătoși își îndeplinesc funcțiile în permanență. Prin hemodializă, încercăm să realizăm, într-un interval de aproximativ patru ore, o parte importantă din procesele de epurare care, în mod normal, au loc continuu.

Există și dializa peritoneală, care utilizează membrana peritoneală, adică membrana care căptușește cavitatea abdominală și acoperă organele interne, pentru a realiza schimburile necesare eliminării toxinelor și excesului de lichide.

Hemodiafiltrarea: cu ce e diferită față de hemodializă?

CSID: Una dintre opțiunile moderne de tratament este hemodiafiltrarea online, cunoscută și sub denumirea de ONLINE HDF. Ce este această procedură și prin ce se diferențiază de hemodializa clasică?

Dr. Leonard Roșu: Hemodiafiltrarea este o metodă de epurare care utilizează o tehnologie mai avansată și care combină două mecanisme: difuziunea, pe care se bazează hemodializa convențională, și convecția. Prin asocierea acestor mecanisme, hemodiafiltrarea permite eliminarea mai eficientă a unor molecule toxice de dimensiuni mai mari, care nu sunt îndepărtate la fel de bine prin hemodializa convențională. Din punctul meu de vedere, este o metodă care aduce beneficii importante pacienților eligibili.

CSID: Ce beneficii poate avea hemodiafiltrarea asupra stării generale și a calității vieții pacientului?

Dr. Leonard Roșu: Prin această metodă obținem o epurare mai eficientă a anumitor substanțe toxice și un control mai bun al unor parametri ai tratamentului. În practica medicală, putem observa îmbunătățiri în ceea ce privește stabilitatea hemodinamică, starea de oboseală și starea generală a pacientului. Există și studii multicentrice care au demonstrat beneficii ale hemodiafiltrării, inclusiv în ceea ce privește supraviețuirea pacienților. În opinia mea, hemodiafiltrarea ar trebui utilizată la cât mai mulți dintre pacienții care pot beneficia de această metodă și la care accesul vascular permite efectuarea procedurii în condiții corespunzătoare.

CSID: Pentru ce categorie de pacienți poate fi recomandată hemodiafiltrarea și de ce considerați că această metodă nu ar mai trebui privită ca un lux?

Dr. Leonard Roșu: Multă vreme, hemodiafiltrarea a fost considerată o metodă deosebită, mai greu accesibilă. Însă tehnologia a evoluat foarte mult, iar beneficiile acestei metode au fost investigate în studii clinice internaționale, la care a participat și România. Consider că hemodiafiltrarea nu mai trebuie privită ca un lux, ci ca o opțiune terapeutică importantă pentru pacienții care îndeplinesc criteriile necesare. Alegerea depinde de particularitățile fiecărui pacient și de evaluarea realizată de echipa medicală. Toate aparatele din centrele de dializă Fresenius Nephrocare din România realizează acest tip de tratament.

Echipa multidisciplinară: pacientul are nevoie de mai mulți medici

CSID: În îngrijirea pacientului cu boală cronică de rinichi se vorbește tot mai mult despre echipa multidisciplinară. Cine face parte din această echipă și ce rol are fiecare?

Dr. Leonard Roșu: În centrele noastre echipa multidisciplinară include medicul nefrolog, asistentul medical, psihologul și nutriționistul. Fiecare are un rol esențial în îngrijirea pacientului. Nefrologul este cel care stabilește momentul inițierii terapiei de substituție renală, tipul de tratament și parametrii tehnici ai dializei. Asistentul medical are un rol fundamental în desfășurarea tratamentului. Este cel care pregătește și supraveghează ședința de dializă, realizează manevrele necesare și se află în contact permanent cu pacientul.

Pentru hemodializă, un element foarte important este fistula arteriovenoasă, adică o conexiune realizată chirurgical între o arteră și o venă, de regulă la nivelul brațului. Aceasta permite obținerea fluxului sanguin necesar efectuării tratamentului. Calitatea accesului vascular influențează eficiența dializei, iar experiența asistentului medical este foarte importantă în utilizarea și protejarea acestuia.

CSID: Dincolo de procedura medicală propriu-zisă, cât de important este ca echipa să cunoască dificultățile cu care se confruntă pacientul acasă?

Dr. Leonard Roșu: Este foarte important, pentru că pacientul cu o boală cronică trebuie să respecte un tratament de lungă durată, un anumit regim alimentar și recomandări privind stilul de viață. La un moment dat unii pacienți ajung să spună că s-au săturat de medicamente sau de restricțiile alimentare și că își doresc să trăiască fără atâtea reguli. Aceste situații trebuie cunoscute de echipa medicală, pentru că nerespectarea tratamentului sau a recomandărilor poate duce la complicații importante.

Asistentul medical, fiind în contact frecvent cu pacientul, poate observa modificări ale stării generale și poate transmite medicului informații esențiale. Psihologul îl ajută pe pacient să gestioneze dificultățile emoționale și să înțeleagă importanța respectării tratamentului. Nutriționistul are, de asemenea, un rol foarte important, deoarece alimentația pacientului dializat trebuie adaptată pentru menținerea echilibrului electrolitic și pentru prevenirea complicațiilor. În funcție de afecțiunile asociate, colaborăm și cu medici diabetologi, cardiologi, neurologi sau alți specialiști. Este o colaborare permanentă, care urmărește atât eficiența tratamentului, cât și calitatea vieții pacientului.

„Avem pacienți care au început dializa când aveau copii mici și au ajuns să își vadă nepoții”

CSID: Dacă ați avea în față un pacient care tocmai a primit diagnosticul de boală cronică de rinichi și se teme că viața lui nu va mai fi niciodată la fel, ce ați vrea să îi transmiteți?

Dr. Leonard Roșu: Aș vrea să știe de la început că viața merge înainte și că există motive să privească viitorul cu optimism. Avem foarte mulți pacienți care fac dializă de peste 20 de ani. Am avut pacienți care au ajuns în secția de nefrologie și dializă disperați, cu copii mici acasă, întrebându-se dacă vor mai apuca să îi vadă mergând la școală. Acești oameni și-au văzut copiii terminând facultatea, întemeindu-și propriile familii și, în unele cazuri, au ajuns chiar bunici. Astfel de experiențe arată cât de mult au evoluat posibilitățile terapeutice și cât de important este ca pacientul să aibă încredere în echipa medicală.

Sigur că diagnosticul de boală renală avansată este o veste dificilă. Dar există tratamente care pot substitui o parte din funcțiile rinichilor și există posibilitatea transplantului renal. Sunt organe importante pentru care, din păcate, nu avem încă posibilitatea de a înlocui funcția pe perioade atât de lungi. În cazul rinichilor, avem această șansă. De aceea, le transmit pacienților să aibă speranță, să respecte recomandările medicale, să colaboreze deschis cu echipa care îi îngrijește și să privească viitorul cu încredere.