Pentru unii oameni, câteva îmbucături de mâncare picantă înseamnă o senzație plăcută de căldură, în timp ce pentru alții pot provoca o adevărată senzație de arsură, însoțită de lăcrimare și disconfort. Diferența nu ține doar de preferințele alimentare sau de obișnuința de a consuma ardei iute. Explicația se află și în modul în care sistemul nervos detectează stimulii care pot provoca durere.
Substanța responsabilă pentru senzația caracteristică de iuțeală este capsaicina. Aceasta activează un receptor numit TRPV1, prezent pe anumite celule nervoase senzoriale, care detectează inclusiv temperaturile ridicate și semnalele asociate inflamației sau leziunilor tisulare.
Un studiu publicat pe 15 octombrie 2026 de cercetătorii de la UC Davis School of Medicine arată că acest receptor poate funcționa în stări diferite, în funcție de stimulul care îl activează. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai bine direcționate împotriva durerii.
Deși asociem ardeiul iute cu gustul, senzația de arsură pe care o provoacă este diferită de percepția gusturilor dulce, amar, sărat, acru sau umami. Capsaicina stimulează receptorii TRPV1, care fac parte din sistemul senzorial responsabil pentru detectarea stimulilor potențial dureroși.
Acești receptori funcționează asemenea unor canale microscopice din membrana celulelor nervoase. Atunci când sunt activați, permit trecerea anumitor ioni în celulă, declanșând semnale nervoase care ajung la sistemul nervos central. Creierul interpretează aceste semnale ca pe o senzație de căldură intensă sau de arsură.
Același receptor poate fi activat și de temperaturi suficient de ridicate, dar și de mediul acid care apare în anumite contexte inflamatorii. Prin urmare, senzația produsă de ardeiul iute nu este doar o impresie subiectivă: capsaicina activează o cale biologică implicată în detectarea durerii.
Citește și: Ardeiul iute – beneficii în dietă şi sănătate
Persoanele care consumă frecvent alimente iuți pot ajunge să perceapă senzația de arsură ca fiind mai puțin intensă. Expunerea repetată la capsaicină poate reduce temporar sensibilitatea receptorilor TRPV1, un fenomen numit desensibilizare.
Totuși, toleranța diferă de la o persoană la alta. Contează atât experiența anterioară cu alimentele picante, cât și particularitățile individuale ale sensibilității senzoriale. Nu înseamnă neapărat că persoanele care evită ardeiul iute au o problemă medicală sau că cele care îl consumă frecvent simt mai puțină durere în general.
Mai mult, senzația de iuțeală poate fi percepută diferit în funcție de cantitatea de capsaicină, de preparatul consumat și de sensibilitatea individuală. Pentru unii oameni, stimularea este plăcută, în timp ce pentru alții devine rapid neplăcută.
În studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), echipa de la UC Davis School of Medicine a investigat modul în care receptorul TRPV1 reacționează la stimuli diferiți.
Cercetătorii au analizat răspunsul canalelor activate de capsaicină, căldură, ioni de hidrogen — care contribuie la aciditate — și alte substanțe chimice. Au constatat că receptorul nu se comportă identic în toate situațiile: stimulii diferiți par să stabilizeze stări funcționale distincte ale canalului.
O altă observație interesantă a fost că, atunci când doi stimuli erau aplicați simultan, canalul se deschidea mai lent în condițiile experimentale analizate, în loc să răspundă mai rapid. Rezultatele sugerează că mecanismele prin care receptorul detectează diferite tipuri de stimuli sunt mai complexe decât se credea anterior.
Aceste rezultate nu demonstrează că cercetătorii au descoperit de ce o anumită persoană tolerează mai bine ardeiul iute decât alta. Studiul investighează funcționarea receptorului la nivel molecular, nu diferențele individuale de toleranță la alimentele picante.
Receptorul TRPV1 este de mult timp o țintă de interes pentru cercetătorii care încearcă să dezvolte medicamente împotriva durerii cronice, inclusiv a celei neuropatice și musculoscheletale.
Capsaicina este deja utilizată în anumite creme și plasturi medicamentoși pentru calmarea durerii. În anumite concentrații și condiții de administrare, stimularea receptorilor TRPV1 poate reduce ulterior transmiterea semnalelor dureroase, prin desensibilizarea sau diminuarea temporară a funcției terminațiilor nervoase implicate.
Problema este că blocarea receptorului TRPV1 poate afecta și capacitatea organismului de a detecta căldura și de a-și regla temperatura. Unele medicamente experimentale care au vizat acest receptor au provocat efecte adverse importante, inclusiv creșterea temperaturii corporale.
Prin identificarea diferențelor dintre stările funcționale ale receptorului, noul studiu sugerează că ar putea deveni posibilă dezvoltarea unor substanțe care să influențeze mai selectiv mecanismele implicate în durere, fără să afecteze la fel de mult funcțiile sale fiziologice. Aceasta este însă o posibilitate pentru cercetările viitoare, nu un tratament disponibil în urma studiului.
Citește și: Ardeiul iute inhiba senzatia de durere
Nu neapărat. Faptul că aceeași substanță poate declanșa o senzație de arsură și poate fi folosită în anumite tratamente împotriva durerii pare paradoxal, dar efectul depinde de doză, de modul de administrare și de răspunsul terminațiilor nervoase.
Aplicarea locală a unui produs medicamentos pe bază de capsaicină nu este echivalentă cu simplul consum de ardei iute. De asemenea, rezultatele studiilor asupra receptorului TRPV1 nu justifică recomandarea alimentelor foarte picante ca metodă de tratare a durerii cronice.
Persoanele care au reflux gastroesofagian sau alte afecțiuni digestive pot observa că alimentele picante le accentuează simptomele. În astfel de situații, toleranța individuală contează mai mult decât presupusele beneficii ale capsaicinei.
Concluzia cercetătorilor: senzația de arsură provocată de ardeiul iute oferă o perspectivă asupra mecanismelor prin care organismul detectează durerea. Înțelegerea mai precisă a receptorului TRPV1 ar putea ajuta la dezvoltarea unor medicamente mai selective, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a transforma aceste rezultate în tratamente eficiente și sigure.
FOTO: Shutterstock